Consiliul Fiscal avertizează: „România nu își poate permite deficite de 9% din PIB”
Proiectul actualei rectificări bugetare revizuiește marginal proiecțiile anterioare, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB, echivalentul a 159,8 miliarde lei, conform opiniei preliminare a Consiliului Fiscal (CF) referitoare la proiectul celei de-a doua rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2025. Documentul menționează că atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt reduse cu aproximativ 1,8 miliarde lei.
„Proiectul actualei rectificări operează o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar de 8,4% din PIB (159,8 miliarde lei); atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu circa 1,8 miliarde lei. Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de venituri și cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului, creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse. Principala incertitudine, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, rămâne legată de nivelul de absorbție al fondurilor europene”, se arată în opinia CF.
Pe partea de cheltuieli, execuția la 10 luni indică o creștere de 9,9%, mai redusă comparativ cu cea a veniturilor, și o temperare a dinamicii față de nivelul programat de 14,4%. Rectificarea prognozează continuarea acestei tendințe. Conform datelor disponibile, CF estimează că noile coordonate ale construcției bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025. În 2026, măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabilă față de nivelul din 2024 și în linie cu angajamentele asumate de România în planul bugetar-structural pe termen mediu.
Fondurile europene reprezintă o oportunitate crucială pentru dezvoltarea României, iar accesul la acestea este esențial pentru continuarea investițiilor europene. La data de 31 octombrie 2025, rata de absorbție efectivă a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 era de 11,7% (3,6 miliarde euro). De asemenea, conform datelor Ministerului Finanțelor, la 30 septembrie, rata de absorbție efectivă pe componenta granturi a PNRR era de 31,6%.
Consiliul Fiscal subliniază că Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel ambițios dar realizabil, având în vedere evaluările CF. Fără măsuri de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „Corecția bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de circa 9% din PIB, ceea ce ar putea conduce la o criză a datoriei publice”, se menționează în document.
CF evidențiază că ajustarea deficitului bugetar nu se poate realiza exclusiv prin reducerea cheltuielilor. „Teza potrivit căreia s-ar putea obține o colectare imediată mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie. De asemenea, o reducere masivă a cheltuielilor bugetare care să evite schimbări în regimul fiscal nu era posibilă, dat fiind urgența corecției.” Investițiile publice, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, ar putea reprezenta circa 7,8% din PIB, atenuând impactul contracționist al corecției bugetare.
Corecția bugetară este esențială pentru menținerea încrederii în moneda națională. Există, de asemenea, o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare în anii următori. Programul SAFE al Uniunii Europene poate contribui la corecția bugetară și întărirea capacității de apărare a României. Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie în perioada următoare și este o cale de a reduce deficitul bugetar și după 2026, iar reforma ANAF, inclusiv digitalizarea, este esențială în acest sens.
CF conchide că măsuri de sprijin pentru unele activități economice se pot practica prin fonduri europene și credite fiscale, dar, în ansamblu, corecția bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetară nu poate fi relaxată, având în vedere necesitatea de a preveni presiuni asupra monedei naționale. O absorbție masivă de fonduri europene este vitală pentru menținerea economiei în teritoriu pozitiv în 2026.
