Lia Savonea, șefa ÎCCJ, a primit o reședință oficială din partea Guvernului
Guvernul a alocat, în ședința de joi, președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, o locuință de protocol situată în nordul Capitalei, lângă Arcul de Triumf. Aceasta este un apartament cu 5 camere, având o suprafață totală de 282 de metri pătrați.
Imobilul, situat pe strada Constantin Prezan, va deveni reședință oficială și este administrat de RAAPPS. Apartamentul se află la etajul unu al clădirii și este compus din 5 camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 271,73 mp. Valoarea de inventar a locuinței este de 3.775.000 lei, din care 623.000 lei reprezintă valoarea construcției, iar 3.152.000 lei reprezintă valoarea terenului.
Reacția Liei Savonea
Lia Savonea a declarat pentru Digi24 că a formulat o solicitare în conformitate cu procedurile legale aplicabile funcției sale. „Eventuala aprobată aparține exclusiv Guvernului și nu are legătură cu vreun beneficiu personal discreționar, ci cu regimul legal al locuințelor de protocol”, a afirmat aceasta.
Context legislativ
Conform Ordonanței 19/2002, persoanele care pot beneficia de locuințe de protocol includ: președintele României, președinții Senatului și Camerei Deputaților, premierul, președintele Curții Constituționale, președintele ÎCCJ, președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Academiei Române și foștii șefi ai statului român.
Cheltuielile de întreținere pentru aceste reședințe sunt suportate din fondurile R.A.-A.P.P.S., iar costurile serviciilor suplimentare sunt plătite de instituțiile în care își desfășoară activitatea beneficiarii, conform prevederilor legale.
Avizul CSM
Tot joi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat avizul necesar pentru ca Guvernul să își poată asuma răspunderea pe un proiect care limitează pensiile magistraților. Deși avizul a fost negativ și este consultativ, Executivul avea nevoie de acest aviz pentru a evita vicii de neconstituționalitate. Lia Savonea a anunțat că va vota împotrivă la ședința CSM, subliniind că și colegii săi percep această reformă ca fiind „o presiune uriașă”.
