Previziuni optimiste: Estimări privind deficitul bugetar al României în 2025
România ar putea încheia anul 2025 cu un deficit bugetar situat între 8,4% și 8,6% din PIB, chiar și într-un scenariu optimist, conform unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA. Noua țintă de deficit agreată cu Comisia Europeană este de 8,4% din PIB, după ce obiectivul inițial stabilit fusese de 7%. Economiștii avertizează că procesul de consolidare bugetară avansează lent, bazându-se în principal pe frânarea cheltuielilor, fără reforme structurale profunde.
Evoluția balanței bugetului de stat arată o deteriorare constantă a poziției fiscale în primele nouă luni ale anului, într-un ritm comparabil cu cel din 2024 și mult mai rapid decât în perioada 2021-2023. Specialiștii RoEM afirmă că, deși impactul principal al măsurilor fiscale este așteptat în ultimul trimestru, șansele de atingere a țintei inițiale sunt minime. „Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli și printr-o administrare eficientă a veniturilor statului. România a trecut printr-o schimbare fiscală necesară, însă perioada de convalescență abia începe”, a declarat Béla-Gergely Rácz, cercetător în cadrul RoEM-UBB FSEGA.
Diferențele între metodele de calcul al deficitului
Economiștii subliniază că metoda „cash” reflectă doar fluxurile efective de plăți și încasări și poate fi distorsionată de sezonalitate sau de amânarea unor cheltuieli. Pentru comparațiile europene, este relevant deficitul calculat după metodologia ESA. Conform acestei metodologii, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ținta pentru 2025 este reducerea la 8,4% din PIB, însă analiștii estimează că rezultatul final va rămâne în intervalul 8,4-8,6%. „Ajustarea are loc mai degrabă prin frânarea economiei decât prin reforme structurale autentice”, au avertizat economiștii RoEM.
Impactul economic al măsurilor fiscale
Prima jumătate a anului 2025 a adus o evoluție relativ solidă a economiei, cu o creștere a PIB de 1,2% în trimestrul al doilea și cu rezultate peste așteptări în luna iulie. Totuși, această accelerare a fost alimentată de comportamente anticipative. „Creșterea s-a datorat în mare parte efectului de front-loading. Firmele și populația au devansat achizițiile înainte de intrarea în vigoare a majorărilor de taxe. A fost un vârf de activitate concentrat într-un interval scurt, care s-a disipat rapid după aplicare”, a explicat Csaba Bálint, cercetător RoEM.
În august, economia a intrat într-o fază de ajustare accentuată, cu inflația anuală urcând la 9,9%, pe fondul majorării TVA și al eliminării plafonării prețurilor la energie. Puterea de cumpărare a populației s-a erodat rapid, iar consumul a scăzut. „Am asistat la o tranziție bruscă de la supraîncălzire la ajustare. Puterea de cumpărare reală s-a deteriorat, iar impulsul de consum s-a stins rapid”, a declarat Béla-Gergely Rácz.
Provocările bugetare și perspectivele viitoare
Economia României a evitat la limită recesiunea în trimestrul al treilea, cu un PIB crescut cu doar 1,6% în ritm anual, iar pe serie ajustată sezonier a stagnat. Banca Națională a României descrie această perioadă ca pe o „cvasi-stagnare” a activității economice, cu o cerere internă în încetinire și investiții mai slabe. „Faptul că economia a rămas pe plus este o veste bună, dar intrăm în ajustare fiscală cu un motor de creștere deja slăbit, ceea ce crește riscul unor reacții negative din partea piețelor”, au avertizat economiștii RoEM.
Structura bugetului public rămâne dependentă de contribuțiile sociale și de TVA, însă ambele surse pierd din viteză pe fondul încetinirii salariilor și scăderii consumului. Profitabilitatea companiilor este afectată, ceea ce limitează încasările din impozitul pe profit. „În absența unor surse noi de venit, accentul va trebui inevitabil mutat pe partea de cheltuieli”, au explicat economiștii.
Pachetul fiscal aplicat de la 1 august va avea un impact limitat în 2025, deoarece afectează doar ultimele luni ale anului. Efectele complete sunt așteptate în 2026. Pe termen scurt, controlul cheltuielilor rămâne principalul instrument aflat la dispoziția autorităților. „Corecția fiscală a început și trebuie dusă mai departe coerent, cu răbdare și disciplină. Altfel, câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid”, a avertizat Béla-Gergely Rácz.
BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, iar randamentele titlurilor de stat s-au mai detensionat, însă nivelul acestora rămâne ridicat. Ministerul Finanțelor a reușit o emisiune externă, semn că accesul la finanțare există, dar depinde de credibilitatea planului fiscal. Economiștii au avertizat că „fără o consolidare credibilă, reducerea costurilor de împrumut va rămâne greu de obținut”.
Acțiuni necesare pentru consolidarea fiscală
Specialiștii RoEM consideră că autoritățile trebuie să accelereze controlul cheltuielilor, să întărească colectarea taxelor și să sprijine economia prin investiții și absorbție de fonduri europene. „Fără reduceri treptate, dar reale ale cheltuielilor bugetare, România va rămâne pentru mult timp în rândul țărilor cu cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană”, a concluzionat Levente Szász, coordonatorul RoEM. „Lunile următoare și anul viitor vor fi decisive pentru consolidarea fiscală și pentru readucerea economiei pe o traiectorie de creștere sustenabilă”, a adăugat acesta.
