Planul lui Trump pentru pacea în Ucraina și riscurile pentru stabilitatea Europei
Planul de pace propus de Donald Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina este criticat de analiști și diplomați, care avertizează că acesta ar impune concesii majore Ucrainei și ar submina arhitectura de securitate a Europei. Experții susțin că prevederile planului, de la cedări teritoriale la limitarea alianțelor și reducerea armatei, amintesc periculos de mult de logica Acordului de la München din 1938.
Planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei a fost criticat pentru că ar impune, în esență, condițiile Kremlinului pentru capitularea Ucrainei. Propunerea reprezintă și o amenințare directă la adresa arhitecturii de securitate a Europei, consideră analiști și diplomați. Planul cere ca Ucraina să cedeze teritorii, să își limiteze alianțele și să își reducă drastic armata, condiții mult mai ample decât cele discutate în rundele anterioare de negocieri.
„Dacă vorbim despre versiunea inițială a planului, este ceva ce subminează clar securitatea europeană, nu doar securitatea Ucrainei, ci a întregului continent”, a declarat Pavel Havlicek, cercetător la Asociația pentru Afaceri Internaționale. Deputatul ucrainean Iaroslav Iurcișîn a adăugat că, dacă Kievul este forțat să accepte propunerea fără modificări, „consecințele pentru Europa vor fi dezastruoase”.
Demontarea arhitecturii de securitate europene
Documentul elaborat de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, împreună cu Kirill Dmitriev, principalul negociator economic al Rusiei, conține o concesie teritorială amplă, care ar crea un precedent periculos. Ucraina ar urma să cedeze întreaga regiune Donbas din estul țării, atât zonele ocupate de Rusia, cât și cele aflate încă sub control ucrainean. Forțele ucrainene ar trebui să se retragă din aceste zone rămase, care ar deveni apoi o zonă demilitarizată.
„Pentru regiune și pentru întreaga lume, aceasta va demonstra că dreptul internațional poate fi ignorat”, a spus Iurcișîn. O altă prevedere centrală presupune ca SUA să recunoască controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea și asupra regiunilor Luhansk și Donețk. Daniel Hamilton, expert în politică externă la Brookings Institution, a declarat că această clauză „ar însemna capitularea Occidentului în fața unor principii de bază, precum interdicția schimbării frontierelor prin forță”.
Blocarea extinderii NATO
Proiectul mai prevede și înghețarea extinderii NATO și renunțarea Ucrainei la aspirațiile sale de aderare. Moscova susține, în mod fals, că extinderea NATO a forțat-o să declanșeze războiul. Havlicek a explicat că această clauză subminează logica fundamentală a securității europene, construită pe principiul potrivit căruia statele suverane sunt libere să își aleagă alianțele. Subminarea acestui principiu slăbește și argumentul conform căruia extinderea NATO face Europa mai sigură.
O altă prevedere ar limita efectivele Forțelor Armate Ucrainene la 600.000 de militari. Deputatul ucrainean Volodimir Ariev a avertizat că această limitare „nu face decât să pregătească terenul pentru un nou război”, adăugând că ar fi „mai ușor pentru Rusia să creeze probleme”. Restricțiile s-ar extinde și asupra NATO, documentul stipulând că alianța nu ar putea desfășura trupe în interiorul Ucrainei, în timp ce avioanele de luptă europene ar fi staționate în Polonia.
Critici asupra procesului de elaborare a planului
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că planul ar „deschide ușa” cererilor mai ample ale Rusiei privind securitatea europeană. El a evidențiat în special punctele din plan care prevăd un acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa, precum și un dialog mediat de SUA între Rusia și NATO. Hamilton a descris cadrul de 28 de puncte drept „un amalgam de declarații incomplete”, toate îndreptate către un singur rezultat: slăbirea Ucrainei și remodelarea apărării Europei după preferințele Rusiei.
Deciziile care privesc securitatea Europei nu pot fi luate fără implicarea Europei, a subliniat Tsahkna, având în vedere că „aspectele care privesc UE și NATO trebuie discutate și decise în cadrul UE și NATO”. Principiul „nimic despre Europa fără Europa” nu trebuie încălcat.
Continuarea negocierilor
Secretarul de stat american Marco Rubio și Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, s-au întâlnit pentru a discuta revizuiri. Deși Trump a spus inițial că Ucraina trebuie să aprobe planul până pe 27 noiembrie, Rubio a indicat ulterior că termenul ar putea fi modificat și că documentul rămâne deschis ajustărilor.
„Se pare că europenii au avut o anumită influență asupra versiunilor ulterioare”, a declarat Hamilton. „Negocierile vor continua, acum cu europenii implicați și cu ucrainenii asigurându-se că interesele lor sunt luate în considerare.” Tsahkna a adăugat că Estonia nu vede niciun semn că Moscova și-ar fi schimbat obiectivele, afirmând că Kremlinul urmărește în continuare să preia controlul total asupra Ucrainei și să remodeleze ordinea de securitate europeană în favoarea sa.
Pentru a schimba „obiectivele imperialiste” ale Rusiei, Europa trebuie să intensifice presiunea asupra Kremlinului, menținând în același timp sprijinul ferm pentru Ucraina, pentru a crea condițiile necesare forțării lui Vladimir Putin să renunțe la ambițiile expansioniste.
