Strategia triumfătoare a Chinei și eșecul Americii
În ciuda amenințărilor președintelui american Donald Trump de a lansa un baraj de măsuri economice împotriva Chinei, Beijingul a înregistrat în 2025 realizări semnificative pe plan diplomatic, strategic și tehnologic. China se află acum într-o poziție mult mai favorabilă decât acum un an, în timp ce planul haotic al administrației Trump a avut rezultate limitate pentru Statele Unite.
Negocierile dintre Beijing și Washington au fost favorabile Chinei, care a obținut întâlniri frecvente între Xi Jinping și oficialii americani, precum și concesii importante referitoare la Taiwan și tarifele comerciale impuse de SUA. Strategia administrației Trump, oscilând între măsuri punitive și concesii, nu a reușit să intimideze Beijingul, iar oficialii chinezi au realizat că amenințările adesea nu se concretizează în acțiuni reale.
China a reușit să atragă Washingtonul într-un joc de tip „Lovește cârtița”, în care SUA sunt prea preocupate de victoriile de moment pentru a aborda problemele fundamentale ale relației bilaterale. Decizia Chinei de a riposta în loc să capituleze sub amenințări evidențiază o distincție crucială între Xi și Trump. Spre deosebire de Trump, care își construiește imaginea pe baza negocierilor de succes, Xi nu urmărește neapărat o înțelegere majoră cu SUA.
Astfel, Beijingul a reușit să abată atenția lui Trump de la problemele esențiale, concentrându-se pe negocieri comerciale minore. Ca urmare, Casa Albă nu a obținut progrese semnificative după un an de promisiuni și reacții dramatice. Xi este preocupat de competiția pe termen lung cu SUA, în timp ce Trump caută victorii rapide.
În ceea ce privește Taiwanul, administrația Trump a diminuat sprijinul pentru Taipei, punând presiune asupra președintelui Lai Ching-te și oferind o sprijin moral limitat, în timp ce Beijingul își continuă acțiunile agresive. Problemele strategice, cum ar fi operațiunile Chinei în Marea Chinei de Sud și atacurile cibernetice ale hackerilor chinezi, au fost neglijate din cauza obsesiei lui Trump pentru comerț.
Administrația Trump pare să evite tragerea Chinei la răspundere pentru încălcările drepturilor minorității uigure, în favoarea unor acorduri comerciale superficiale. Xi a pariat că restricțiile asupra exportului de pământuri rare nu vor provoca un răspuns din partea SUA, iar acest pariu a dat roade. Concesiile tactice ale Beijingului au dus relația SUA-China înapoi la stadiul anterior „Zilei eliberării”, când Trump a impus sancțiuni majore.
În condițiile în care Trump se confruntă cu inflația și presiuni politice interne, există temeri că acesta ar putea ceda și mai mult în fața Beijingului. Xi nu caută o destindere a relațiilor, ci dorește să limiteze capacitatea SUA de a riposta. China intenționează să negocieze cu Trump în preajma alegerilor legislative din 2026, mizând pe dorința acestuia de a obține o înțelegere, care ar putea duce la concesii semnificative din partea Washingtonului.
Prin anunțul că intenționează să se întâlnească cu Xi de trei ori în 2026, Trump a irosit un atu important. Beijingul are acum mai puține motive să cedeze în fața Washingtonului. Obstacolul major în repararea relațiilor dintre SUA și China nu este administrația Trump, ci Beijingul, care nu este interesat de un acord grandios, ci de limitarea capacității Statelor Unite de a riposta.
