Competiția cosmică europeană: Marile națiuni își direcționează miliarde către sateliți, interceptori și inovații strategice
Țările europene își refac strategiile spațiale într-un ritm accelerat, pe fondul competiției globale și al noilor riscuri tehnologice. Germania, Franța, Italia și Regatul Unit investesc miliarde în sateliți, apărare și infrastructuri de lansare. Agențiile spațiale din întreaga Europă își extind strategiile pentru a combina știința cu securitatea, în încercarea de a-și proteja activele și de a răspunde amenințărilor emergente din orbită.
Germania
Germania a lansat prima sa strategie națională pentru viitorul spațial, cu un accent puternic pe securitate. Noul plan, prezentat în noiembrie, include proiecte de zbor spațial, extinderea rețelelor de sateliți și colaborări internaționale, având ca scop creșterea capacităților de acțiune în spațiu. Ministrul apărării, Boris Pistorius, a subliniat importanța sistemelor spațiale, menționând că „eșecul sau perturbarea lor ar avea consecințe grave pentru securitate și viața de zi cu zi.” Strategia prevede 35 de miliarde de euro pentru investiții suplimentare în sectorul spațial în anii următori, pentru a proteja Germania de incidente precum perturbările GPS cauzate de Rusia.
Franța
Președintele Emmanuel Macron a dezvăluit, de asemenea, o nouă strategie spațială pentru Franța, care combină cercetarea științifică cu securitatea. Planul francez are cinci obiective principale: acces competitiv la spațiu, dezvoltarea economiei spațiale, menținerea infrastructurii militare, investiții în cercetare și cooperare internațională. Franța va aloca 4,2 miliarde de euro suplimentare pentru apărarea spațială, atingând o investiție totală de peste 10 miliarde de euro până în 2030. Printre inițiativele planificate se numără dezvoltarea sateliților de patrulare Orbit Guard și Toutatis pentru protejarea activelor din orbită și modernizarea centrului spațial din Guyana Franceză, de unde lansatorul Ariane 6 va efectua zboruri comerciale.
Italia
Italia a alocat 109 milioane de euro pentru lansarea unui plan de apărare spațială, care este în curs de dezvoltare și va aborda amenințările din următoarele două decenii. Bugetul include 131 de milioane de euro pentru supravegherea spațiului, monitorizarea obiectelor spațiale și menținerea unui „acces sigur” la spațiu. De asemenea, sunt prevăzute 186 de milioane de euro pentru satelitul Sicral 3, destinat comunicațiilor securizate între guvern și armată. Italia colaborează cu Germania și Franța la dezvoltarea unor lansatoare europene, precum Ariane 6 și Vega-C.
Regatul Unit
Planul publicat de UK Space Agency urmărește să utilizeze spațiul pentru a întări economia, a crește securitatea și a stimula descoperirile științifice. Regatul Unit va investi în capabilități de lansare mică, inclusiv vehicule de lansare și spațioporturi ecologice. O prioritate este dezvoltarea capacității de a repara sau asambla sateliți direct în orbită, prin atragerea de talente și parteneriate internaționale.
Suedia
Suedia a lansat în 2024 prima sa strategie spațială pentru apărare și securitate, bazată pe patru piloni: autonomie în spațiu, dezvoltarea unui portofoliu robust de active pentru apărare, securitate colectivă și acumularea de expertiză în proiectele de apărare. Guvernul suedez a alocat un miliard de coroane suedeze (aproximativ 914 milioane de euro) forțelor armate pentru recunoaștere și supraveghere, iar țara dezvoltă capabilități de lansare la portul spațial Esrange.
Țările de Jos
Țările de Jos au inclus spațiul ca un domeniu-cheie în noua Strategie de Apărare, stabilind obiective pentru următorii patru ani. Până în 2027, armata olandeză va avea o rețea de sateliți pentru informații fiabile. Până în 2030, Olanda vizează utilizarea algoritmilor avansați de inteligență artificială pentru observarea Pământului și coordonarea comunicațiilor prin satelit, precum și accesul la un sistem european de avertizare timpurie pentru apărarea aeriană.
Summit ESA la Bremen
Miniștrii responsabili de spațiu din cele 23 de state membre ale Agenției Spațiale Europene se vor reuni pe 26-27 noiembrie la Bremen pentru a valida prioritățile strategice și bugetul ESA pentru perioada 2025-2028. Pe agenda întâlnirii se află aprobarea unei propuneri financiare de aproximativ 22 de miliarde de euro, menită să consolideze capacitățile Europei în domenii critice, precum programele de reziliență spațială, dezvoltarea de sateliți securizați și modernizarea infrastructurilor de lansare. Această reuniune este considerată un moment cheie pentru poziționarea Europei într-un sector dominat de investiții majore din partea actorilor globali, precum Statele Unite și China.
