Ucraina respinge ultimatumul american și solicită intensificarea presiunilor asupra Rusiei
Miniştrii de externe ai Germaniei, Regatului Unit, Franţei, Finlandei, Italiei şi Poloniei au pledat luni, într-o discuţie cu omologul lor ucrainean, Andrii Sîbiga, pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei şi o decizie rapidă de confiscare a activelor ruseşti îngheţate în Occident, pentru a fi utilizate în sprijinul Ucrainei. Sîbiga a informat miniştrii europeni despre rezultatele întâlnirii care a avut loc duminică în Elveţia între reprezentanţii Washingtonului şi Kievului privind planul de pace propus de SUA, care conține numeroase propuneri contestate de Ucraina şi susţinătorii săi europeni.
„Am convenit asupra necesităţii de a menţine presiunea asupra Rusiei”, a declarat Sîbiga. Participanţii la discuţie au pledat pentru noi sancţiuni şi pentru adoptarea, înainte de sfârşitul anului, a unei decizii care „să permită utilizarea integrală a activelor ruseşti îngheţate”. Uniunea Europeană finanţează deja o parte din ajutorul acordat Ucrainei cu veniturile generate de aceste active, dar nu a ajuns la un acord privind confiscarea lor din cauza temerilor unor ţări, precum Belgia, legate de posibilele consecinţe juridice şi economice.
Statele Unite au propus un plan în 28 de puncte menit să pună capăt războiului ruso-ucrainean, dar acesta a fost primit cu reacţii negative de Ucraina şi de aliaţii săi europeni. În urma negocierilor desfăşurate la Geneva, SUA şi Ucraina au emis o declaraţie comună în care afirmă că au elaborat „un cadru de pace rafinat”, însă fără detalii concrete.
Planul iniţial propus de SUA prevede cedarea de către Ucraina a regiunii Donbas către Rusia, care ar fi recunoscută de facto ca fiind rusească, iar teritoriile din Donbas cedate care nu se află sub controlul Rusiei ar deveni zone tampon demilitarizate. Proviciile Herson şi Zaporojie ar fi împărţite de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care ar fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ocupate în Dnipropetrovsk şi Harkov.
Ucraina şi aliaţii săi europeni refuză cedarea teritoriilor necontrolate de Rusia, cerând ca orice negociere să se bazeze pe situaţia actuală a frontului. Planul american solicită Ucrainei să-şi limiteze forţele armate la 600.000 de soldaţi şi să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să-l înscrie în Constituţie. Aliaţii europeni cer, însă, plafonarea efectivelor la 800.000 de soldaţi.
Conform planului, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale, însă fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său, ci doar cu staţionarea unor avioane de luptă europene în Polonia. În plus, planul include o serie de clauze economice, preconizând ca o sută de miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, cu contribuţii suplimentare de la aliaţii europeni, în timp ce SUA ar obţine profituri din aceste activităţi, ceea ce este considerat inacceptabil de europeni.
