Acord istoric la COP30: Națiunile vulnerabile obțin fonduri suplimentare, dar combustibilii fosili rămân neabordați
Guvernele lumii au convenit sâmbătă asupra unui acord climatic de compromis la conferinţa COP30 din Brazilia, care vizează stimularea finanţării ţărilor sărace afectate de schimbările climatice, însă omite orice menţiune despre combustibilii fosili, responsabili de această problemă. Acordul a fost finalizat după două săptămâni de negocieri controversate în oraşul Belem din Amazon.
În ciuda absenței unei delegații oficiale din partea Statelor Unite, cel mai mare generator de emisii din istorie, ţările participante au încercat să demonstreze unitatea globală în faţa impactului schimbărilor climatice. Preşedintele COP30, Andre Correa do Lago, a recunoscut dificultatea negocierilor, afirmând: „Ştim că unii dintre voi aveau ambiţii mai mari în ceea ce priveşte unele dintre problemele discutate.”
Uniunea Europeană a fost principalul obstacol în calea adoptării unei formulări referitoare la renunţarea la combustibilii fosili, acceptând în cele din urmă să renunţe la aceasta după ce o coaliţie de ţări, inclusiv Arabia Saudită, a considerat-o inacceptabilă. Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat că acordul merită susţinut, deoarece „cel puţin, acesta merge în direcţia corectă.”
În contrast, unii negociatori au avut un ton mai critic. Juan Carlos Monterrey, negociatorul din Panama pentru probleme climatice, a afirmat că „o decizie privind clima care nici măcar nu menţionează combustibilii fosili nu este neutralitate, ci complicitate.”
Fonduri suplimentare cerute
Acordul introduce o iniţiativă voluntară pentru accelerarea acţiunilor climatice, având ca scop sprijinirea ţărilor în îndeplinirea angajamentelor existente de reducere a emisiilor. De asemenea, solicită ţărilor bogate să tripleze suma de bani alocată pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare în adaptarea la încălzirea globală până în 2035.
Oamenii de ştiinţă au subliniat că angajamentele naţionale existente de reducere a emisiilor nu sunt suficiente pentru a preveni depăşirea cu 1,5 °C a nivelurilor industriale, un prag ce ar putea declanşa efecte devastatoare ale schimbărilor climatice. Ţările în curs de dezvoltare au solicitat urgent fonduri pentru a face faţă impactului deja resimţit, cum ar fi creşterea nivelului mării, valuri de căldură, secete, inundaţii şi furtuni.
Avinash Persaud, consilier special al preşedintelui Băncii Interamericane de Dezvoltare, a subliniat importanţa accentului pe finanţare, dar a avertizat că subvenţiile pentru ţările în curs de dezvoltare rămân insuficiente, afirmând: „Acest obiectiv este la fel de urgent pe cât este de dificil.”
Text suplimentar privind combustibilii fosili
Disputa dintre Uniunea Europeană şi Grupul Arab de naţiuni cu privire la combustibilii fosili a dus la prelungirea negocierilor, care au continuat toată noaptea, culminând în finalizarea acordului. Correa do Lago a declarat că preşedinţia va emite un text separat referitor la combustibilii fosili şi protejarea pădurilor, care nu va fi inclus în acordul principal din cauza lipsei de consens. El a subliniat necesitatea continuării discuţiilor pe aceste teme până la următoarea conferinţă COP.
Acordul de sâmbătă lansează, de asemenea, un proces prin care organismele climatice vor analiza modul în care comerţul internaţional poate fi aliniat cu acţiunile climatice, pe fondul îngrijorărilor că barierele comerciale împiedică adoptarea tehnologiilor „verzi”.
