O analiză amplă și întârziată: Impactul devastator al pandemiei de COVID-19 în Marea Britanie
Raportul oficial al Marii Britanii privind gestionarea pandemiei de COVID-19, publicat recent și având aproximativ 800 de pagini, conține critici severe la adresa fostului prim-ministru Boris Johnson și a echipei sale din Downing Street. Ancheta concluzionează că răspunsul guvernului britanic în primele luni ale pandemiei a fost „prea puțin, prea târziu”, evidențiind o „cultură toxică” la nivelul conducerii și faptul că autoritățile nu au învățat suficient din greșeli.
Președinta comisiei, Heather Hallett, avertizează că, fără schimbări fundamentale, sacrificiile umane și financiare ale pandemiei „vor fi fost în zadar”. Aproximativ 23.000 de decese ar fi putut fi evitate în Anglia dacă primul lockdown impus la începutul pandemiei de COVID-19 ar fi fost decretat mai devreme. Regatul Unit a înregistrat unul dintre cele mai grele bilanțuri din Europa asociate cu pandemia, cu 226.000 de decese.
Primul lockdown obligatoriu a fost decretat pe 23 martie, la aproximativ trei luni după declanșarea epidemiei, care a început să se manifeste în China înainte de a se răspândi în întreaga lume. Actualul prim-ministru britanic, laburistul Keir Starmer, a promis „să examineze cu atenție” acest raport și a afirmat că au fost aduse „îmbunătățiri” protocoalelor guvernamentale în cazuri de criză majoră.
Boris Johnson, acuzat de lipsă de decizie
Raportul îl critică pe Boris Johnson pentru că nu a tratat virusul cu suficientă seriozitate în primele luni din 2020 și pentru că a oscilat între decizii privind impunerea unui lockdown. Mărturiile colectate de anchetă arată că mediul de lucru de la nr. 10 Downing Street era „toxic și haotic”, iar opiniile unor membri ai echipei, în special ale femeilor, erau ignorate. Documentul subliniază că Johnson ar fi încurajat comportamentul consilierului său-șef, Dominic Cummings.
Dominic Cummings, criticat pentru atmosfera creată
Fostul consilier-șef Dominic Cummings este acuzat că a contribuit la o cultură „toxică și sexistă” în cadrul guvernului, creând un climat de „teamă, suspiciune și neîncredere”. Totuși, ancheta îi recunoaște „acțiunea lăudabilă” prin care a impulsionat schimbarea strategiei inițiale, considerată responsabilă pentru salvarea unor vieți.
Ministrul sănătății, criticat pentru exagerări și lipsă de credibilitate
Fostul ministru al sănătății, Matt Hancock, este criticat pentru că a oferit o imagine „excesiv de optimistă” privind pregătirea sistemului de sănătate pentru pandemie. Raportul notează că Hancock și-a creat o reputație de a „promite prea mult și a livra prea puțin” și că existau îngrijorări privind fiabilitatea sa în ședințele guvernului. Concluziile anchetei subliniază că Marea Britanie ar fi trebuit să impună un lockdown cu o săptămână mai devreme, iar întârzierea ar fi dus la aproximativ 23.000 de decese suplimentare.
Chris Wormald, criticat pentru lipsa unei intervenții
Chris Wormald, actualul secretar al cabinetului premierului Keir Starmer, este menționat în raport pentru eșecul de a contracara încrederea exagerată a ministrului sănătății în capacitatea sistemului. Deși critica nu este la fel de dură ca în alte cazuri, raportul notează că lipsa de acțiune a lui Wormald a ridicat semne de întrebare privind eficiența conducerii sale.
Probleme structurale în aparatul de stat
Raportul evidențiază și probleme la nivelul aparatului central al guvernului. Secretariatul Guvernului este criticat pentru lipsa unei coordonări ferme și a unei implicări mai mari în primele decizii majore ale pandemiei. Documentul observă că structurile de decizie „aveau nevoie de îmbunătățiri” și că, în multe situații, Johnson a preferat un proces de decizie centralizat, ocolind cabinetul. În ceea ce privește administrațiile din Scoția și Țara Galilor, raportul notează că nu au existat probleme majore de colaborare, deși fosta prim-ministră Nicola Sturgeon este criticată pentru vizibilitatea excesivă în timpul conferințelor zilnice, chiar dacă abordarea ei este descrisă drept „serioasă și diligentă”.
