Comisia Europeană validează succesul măsurilor guvernamentale
Comisia Europeană confirmă eficienţa măsurilor adoptate de Guvern, iar România se îndreaptă spre o direcţie de dezvoltare predictibilă, cu investiţii în creştere şi o economie care se stabilizează, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook. El a subliniat că „investiţiile cresc şi devin principalul motor al economiei”, conform ultimului raport al Comisiei Europene.
Deşi creşterea PIB este estimată la 0,7% în 2025, Nazare a menţionat că investiţiile vor accelera în 2026-2027, sprijinite de fondurile europene şi proiectele aflate în derulare. Deficitul bugetar este prognozat să scadă, conform evaluării CE: de la 9,3% din PIB în 2024, la 8,4% în 2025, cu un deficit estimat de 6,2% în 2026. „Acesta este un semnal important, ce confirmă, de asemenea, eficienţa măsurilor de consolidare fiscală”, a adăugat el.
Piaţa muncii rămâne stabilă, conform estimărilor Comisiei Europene, cu o revenire a ratei şomajului la aproximativ 5,6% până în 2027, pe măsură ce economia se întăreşte. Nazare a afirmat că inflaţia se reduce treptat, prognoza CE arătând o scădere sub 6% din 2026, ceea ce va sprijini consumul şi încrederea populaţiei.
Comisia Europeană a redus estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, avertizând că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 şi 6,2% din PIB în 2026. De asemenea, deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 şi 6,4% din PIB în 2026.
Creşterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, estimată la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 şi 2,1% în 2027, din cauza necesarei consolidări fiscale care afectează consumul privat şi public, influenţat de creşterea inflaţiei. Totuşi, economia continuă să crească datorită redresării graduale a investiţiilor private, accelerării cheltuielilor cu fonduri europene şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete.
În 2027, creşterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, odată cu atenuarea ritmului consolidării fiscale. De asemenea, piaţa forţei de muncă se va tempereze, iar încetinirea importurilor, în combinaţie cu exporturile reziliente, va contribui la reducerea deficitului extern ridicat.
