Comisia Europeană: „Austeritatea frânează economia României. Ce previziuni sunt pentru 2025-2027?”
Comisia Europeană a publicat luni, 17 noiembrie, noile prognoze economice pentru România, evidențiind o reducere treptată a deficitului bugetar și o creștere economică modestă în următorii doi ani. În 2025, PIB-ul real al României este estimat să crească doar cu 0,7%, în scădere față de 0,9% în 2024. Proiecțiile arată o avansare la 1,1% în 2026 și o accelerare până la 2,1% în 2027, pe măsură ce presiunea măsurilor fiscale se va reduce.
Deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, este așteptat să scadă la 8,4% în 2025, 6,2% în 2026 și 5,9% în 2027. Totuși, România va rămâne mult peste limita europeană de 3% din PIB, figurând printre statele cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană.
Creștere economică redusă până în 2026, influențată de austeritate și inflație
Comisia Europeană subliniază că încetinirea economiei este provocată de incertitudinea politică și fiscală, dar și de măsurile ample de consolidare bugetară adoptate începând cu sfârșitul lui 2024. În 2025, consumul privat va scădea din cauza înghețării salariilor și pensiilor, precum și a creșterii taxelor, iar consumul public se va reduce de asemenea. În 2026, efectele acestor măsuri se vor resimți și mai puternic, cu o estimare de contracție ușoară a consumului privat din cauza inflației ridicate și a veniturilor reale în scădere.
Pe de altă parte, investițiile private sunt așteptate să se redreseze, iar formarea brută de capital fix va accelera în 2026, susținută de îmbunătățirea încrederii în economie și de finalizarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Exporturile vor continua să fie reziliente, iar scăderea importurilor, cauzată de diminuarea consumului intern, va contribui la un plus în balanța comercială.
Inflația va rămâne ridicată și în 2026
Inflația IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) a coborât la 5,8% în 2024, însă prețurile au început din nou să crească în vara lui 2025, atingând 8,6% în septembrie 2025. Pentru întregul an 2025, inflația IAPC este estimată să ajungă la 6,7%. În 2026, inflația ar urma să scadă sub 6%, datorită consumului slab și efectului de comparație față de anul anterior. Totuși, procesul de reducere a inflației ar putea fi încetinit prin eliminarea plafonului la prețurile gazelor naturale și posibile costuri suplimentare generate de sistemul ETS2.
Piața muncii se răcește: șomajul urcă peste 6% în 2025
Comisia Europeană a anunțat că ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025, iar rata șomajului este estimată să depășească 6% în 2025, scăzând treptat la 5,6% în 2026 și 2027. Creșterile salariale sunt puternic temperate din cauza înghețării salariilor în sectorul public și moderării creșterilor salariale din privat, ceea ce afectează veniturile nominale și reale.
Deficitul bugetar scade de la 9,3% în 2024 la 5,9% în 2027
Deficitul bugetar general al României este proiectat să scadă pe parcursul a trei ani consecutivi, ca urmare a mai multor pachete de consolidare fiscală adoptate de Parlament. Acestea includ înghețarea salariilor și pensiilor în 2025, majorări de TVA, extinderea bazei contribuțiilor de sănătate și mărirea accizelor. Cheltuielile pentru apărare vor crește treptat de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027, iar datoria publică este estimată să ajungă la aproximativ 63% din PIB în 2027.
Riscuri în direcția negativă pentru economia României
Comisia Europeană a avertizat că scenariul economic pentru România este vulnerabil. O abatere majoră de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea investitorilor și stabilitatea macroeconomică. De asemenea, implementarea completă a proiectelor finanțate prin PNRR rămâne o provocare, iar incertitudinile legate de comerțul internațional pot afecta performanța exporturilor. În concluzie, românii se vor confrunta cu restricții bugetare, scumpiri și o creștere economică foarte redusă în următorii doi ani, cu puterea de cumpărare sub presiune.
Pe termen mediu, începând cu 2027, Comisia Europeană anticipează o accelerare a economiei, pe fondul scăderii inflației și al relaxării politicii monetare, ceea ce ar putea susține o revenire a consumului și a investițiilor.
