Transformarea prețurilor în urma majorării TVA-ului din 1 august 2025: Alimentele, cele mai afectate!
Majorarea TVA, intrată în vigoare la 1 august 2025, a generat ajustări semnificative de prețuri în economie, afectând însă diferit alimentele și bunurile nealimentare. O analiză detaliată a arătat că aceste categorii au reacționat diferit în ceea ce privește rapiditatea și intensitatea modificărilor de preț, în contextul incertitudinilor economice și al presiunilor inflaționiste.
Reforma fiscală aprobată de Guvern a prevăzut o creștere a tuturor cotelor de TVA cu două puncte procentuale. Astfel, cota redusă aplicată cărților, manualelor, publicațiilor, lemnelor de foc și energiei termice a crescut de la 5 la 11%, iar cota aplicată alimentelor, medicamentelor, produselor și serviciilor de bază, precum apa, canalizarea, serviciile hoteliere și cele de restaurant, a fost majorată de la 9 la 11%. În ceea ce privește bunurile nealimentare și băuturile alcoolice, cota standard a fost ridicată de la 19 la 21%.
Analiza se bazează pe o bază de date cu prețuri colectate aproape zilnic, între martie 2024 și septembrie 2025, monitorizând aproximativ 66.000 de produse, jumătate alimentare și jumătate nealimentare, din trei mari lanțuri de supermarketuri. Această bază de date a permis o radiografie detaliată a modului în care comercianții își ajustează prețurile în contextul unui șoc fiscal. În mod obișnuit, circa 2,9% dintre prețurile din această bază de date se modifică într-o zi tipică, dar pentru alimente, acest procent este mai mare, de aproximativ 3,3%, comparativ cu 2,4% în cazul bunurilor nealimentare.
De la începutul verii anului 2025, comercianții au început să își ajusteze strategiile de preț mai frecvent decât de obicei, anticipând schimbările fiscale. În perioada iunie–septembrie, frecvența modificărilor de preț a depășit 5% pe zi, atingând 6% pentru alimente și 4,1% pentru bunurile nealimentare.
Reacția prețurilor la majorarea TVA
Pe 1 august, data oficială a creșterii TVA, alimentele au resimțit o reacție puternică, cu aproape 80% dintre acestea înregistrând o modificare de preț în aceeași zi. Dimensiunea medie a scumpirii a fost de aproximativ 1,77%, apropiată de ceea ce ar rezulta exclusiv din majorarea cotei TVA de la 9 la 11%. Peste trei sferturi dintre ajustări s-au situat în intervalul 1,5-2 procente, iar pentru circa 8% dintre produsele scumpite, creșterea a fost mai mică decât ar fi justificat noul TVA, în timp ce aproximativ 13% dintre produse au avut scumpiri peste nivelul sugerat de modificarea fiscală.
Reacția întârziată a bunurilor nealimentare
Bunurile nealimentare au avut o reacție semnificativ mai lentă, doar un sfert dintre acestea modificându-și prețul în prima zi de aplicare a noilor cote TVA. Structura ajustărilor a arătat o mai mare dispersie, cu aproape 30% dintre scumpiri depășind pragul de 2%, iar doar 55% s-au încadrat în intervalul teoretic aferent creșterii TVA. Analiza sugerează că bunurile nealimentare au tendința de a avea scumpiri mai ample, iar modificările sezoniere ale prețurilor în lunile septembrie și octombrie au determinat unii comercianți să amâne transferarea completă a presiunilor fiscale.
Inflația din august și concluziile analizei
Indicatorii oficiali de prețuri confirmă diferențele dintre categorii. În august, alimentele s-au scumpit cu aproximativ 2,5% față de luna precedentă, într-o creștere ușor peste nivelul matematic al transmiterii TVA, indicând o transmitere aproape integrală a șocului fiscal. În contrast, bunurile nealimentare au înregistrat o creștere lunară de 1,6%, sub ceea ce ar fi rezultat doar din creșterea cotei TVA. Această comportare diferită subliniază că transmiterea fiscală în zona nealimentară este mai lentă, fragmentată și influențată de dinamica specifică piețelor.
