Românii care sfidează sancțiunile europene se expun la condamnări severe
Senatul a adoptat luni, 10 noiembrie, o lege prin care încălcarea sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană devine infracțiune penală în România. Proiectul de lege, inițiat de Guvern, prevede pedepse de până la 12 ani de închisoare pentru persoanele fizice și amenzi semnificative pentru companii. Actul normativ transpune în legislația românească Directiva (UE) 2024/1226, care stabilește reguli comune la nivel european pentru sancționarea celor care încalcă măsurile restrictive impuse de Uniune. România se află în întârziere cu aplicarea directivei, termenul limită fiind 20 mai 2025.
Legea a fost adoptată de Senat cu o majoritate covârșitoare, 110 voturi pentru din 121 de senatori prezenți. Proiectul urmează să fie discutat în Camera Deputaților, care este forul decizional. După promulgare, România va avea o legislație similară cu cea din restul Uniunii Europene în domeniul sancțiunilor economice.
România aliniază legislația la standardele europene
Până acum, încălcarea sancțiunilor internaționale era considerată contravenție și se pedepsea cu amendă și confiscarea bunurilor. Prin noua lege, aceste fapte devin infracțiuni penale, care vor fi investigate de DIICOT, având în vedere caracterul transfrontalier și gravitatea lor. Ministerul de Externe a explicat că, prin această lege, România demonstrează că este un stat serios, care respectă angajamentele europene și susține aplicarea fermă a sancțiunilor internaționale.
Ce înseamnă încălcarea sancțiunilor UE
Sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană vizează state, companii sau persoane fizice implicate în acțiuni ilegale, cum ar fi agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei. Încălcarea acestor sancțiuni poate include tranzacții cu persoane sau firme aflate pe listele de sancțiuni, exporturi de produse interzise, transferul sau ascunderea de fonduri pentru a evita blocarea acestora, sau furnizarea de bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară) către entități interzise. Aceste fapte, care până acum erau sancționate doar cu amenzi, vor fi pedepsite penal.
Legea prevede mai multe niveluri de pedeapsă: între 1 și 5 ani de închisoare pentru majoritatea infracțiunilor; între 2 și 7 ani dacă este implicată o valoare de peste 100.000 de euro sau produse cu dublă utilizare; și între 5 și 12 ani de închisoare pentru faptele care privesc produse militare, cum ar fi arme, muniții, explozibili, drone, nave sau aeronave militare. Pentru persoanele juridice, amenzile pot ajunge la 835.000 de lei pe zi, în funcție de gravitatea faptei, iar bunurile, fondurile și resursele economice implicate vor fi confiscate.
Ce rămâne contravenție
Legea menține ca simple contravenții anumite fapte minore, precum neanunțarea autorităților despre existența unor persoane sau entități aflate sub sancțiuni, lipsa verificărilor privind respectarea sancțiunilor înaintea unei tranzacții sau încălcarea unor restricții impuse de ONU sau UE, atunci când fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni. Pentru aceste abateri, amenzile variază între 10.000 și 100.000 de lei, iar bunurile pot fi confiscate.
România se ține de cuvânt
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a salutat adoptarea proiectului de lege în Senat, afirmând că România demonstrează prin acest pas că își respectă angajamentele europene. Ea a subliniat că persoanele sau companiile care sprijină entități aflate pe listele de sancțiuni nu vor mai scăpa cu simple amenzi, ci vor răspunde penal și riscă ani grei de închisoare. Oana Țoiu a adăugat că acest vot aliniază România cu partenerii europeni și transmite un mesaj clar de toleranță zero față de cei care ajută Rusia în agresiunea sa ilegală împotriva Ucrainei.
