Nemulțumirile Papei Francisc față de vicepreședintele american JD Vance
S-ar putea să nu știm niciodată ce i-a spus Papa Francisc vicepreședintelui SUA, JD Vance, în timpul întâlnirii lor foarte scurte de duminică. În clipul video difuzat, abia dacă se aude dialogul. A doua zi, Francisc a murit, iar Vance a plecat în India, găsind timp să scrie pe platforma X că „inima sa este alături de milioanele de creștini care l-au iubit pe Francisc”, lăudându-l pe pontif și numind una dintre omiliile sale „cu adevărat foarte frumoasă”.
Papa Francisc a fost deschis în critica sa față de Vance în scrisoarea din februarie adresată episcopilor americani, fără a-i menționa numele. El a exprimat reproșuri nu doar față de Donald Trump, ci și față de tratamentul crud pe care Vance îl aplică refugiaților și migranților. Critica sa a fost parte a unei reacții la o tendință mai largă de instrumentalizare a religiei în sprijinul populismului naționalist și autoritar.
În februarie, Vance a avut o „luptă de stradă” online cu Rory Stewart, fost ministru conservator britanic, pe tema interpretării corecte a conceptului Sfântului Augustin de „ordo amoris” (n.r. ordinea corectă a iubirii). Vance a susținut că acest concept, conform căruia dragostea și compasiunea încep cu familia și se extind la vecini, națiune și, în cele din urmă, la semeni, este un „concept creștin”. Stewart a contestat această interpretare, afirmând că poziția lui Vance este „o interpretare bizară” și mai degrabă „trib păgân”.
Vance a răspuns, sfătuindu-l pe Stewart să caute informații despre „ordo amoris” și adăugând că „aroganța falsă” a lui Stewart este cauza multor eșecuri ale elitelor din ultimele decenii. Francisc a subliniat, într-o scrisoare adresată episcopilor americani, că „iubirea creștină nu este o expansiune concentrică a intereselor”, subliniind importanța umanității în fața individualismului.
Vicepreședintele Vance nu este singurul populist de extremă dreapta care a îmbinat naționalismul cu ceea ce el consideră a fi credința creștină. Papa Francisc a menționat că „adevăratul «ordo amoris» care trebuie promovat este cel care se bazează pe iubirea frățească, deschisă tuturor, fără excepție”. Cardinalul Pietro Parolin a fost trimis să-i explice aceste concepte lui Vance.
Printre altele, Viktor Orbán a promovat o înțelegere a „democrației creștine” ca fiind nu doar „iliberală”, ci și naționalistă. Mulți catolici, care au experimentat efectele opresive ale naționalismului în secolul al XIX-lea, ar considera aceste idei ca fiind contradictorii. De asemenea, în trecut, catolicii au fost suspectați că pun loialitatea față de Roma înaintea îndatoririlor civice, o suspiciune care persistă în SUA, cum ar fi cazul lui JFK.
Populiștii susțin că ei reprezintă „poporul adevărat” și mulți au folosit creștinismul în această direcție. Giorgia Meloni a afirmat că „identitatea creștină poate fi mai degrabă laică decât religioasă”, subliniind apartenența în detrimentul credinței autentice. Aceasta este o distincție pe care cercetătorul în științe sociale Rogers Brubaker a numit-o „creștinism”, în contrast cu creștinismul real.
Unii populiști de extremă dreapta au încercat să combine catolicismul cu populismul, criticând ierarhia bisericească ca fiind o elită ilegitimă. Vance a acuzat episcopii americani că reinstalează „imigranți ilegali” pentru a obține fonduri federale, o acuzație considerată „foarte urâtă” de cardinalul Timothy Dolan.
