Discursul politic, piatra de temelie a democrației, poate conține expresii ce stârnesc controverse
Iulia Motoc, fost judecător CEDO și actual judecător la Curtea Penală Internațională, a declarat că discursul politic este esențial pentru funcționarea unei societăți democratice. Într-o postare pe rețelele sociale, Motoc a subliniat că exprimarea politică poate include termeni care pot „şoca, ofensa sau deranja”, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Motoc a explicat că protecția discursului politic este maximă atunci când acesta se referă la chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese. Totuși, discursul care incită la ură rasială, discriminare sau xenofobie nu beneficiază de aceeași protecție, fiind considerat contrar principiilor democratice. Aceasta face referire la cazurile Féret și Le Pen, unde CEDO a stabilit că astfel de manifestări nu sunt protejate.
Declarațiile lui Motoc vin în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, în urma comentariilor sale referitoare la pensiile magistraților. Gheorghiu a afirmat că magistrații ar trebui să conștientizeze că veniturile lor mari sunt obținute din fonduri care ar putea fi folosite în alte domenii, cum ar fi sănătatea sau educația. În acest context, ea a menționat că „orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură”.
Motoc a subliniat că politicienii, prin natura funcției lor, sunt supuși unui nivel mai mare de scrutin și critică, iar limitele criticii acceptabile sunt mai extinse pentru figurile publice comparativ cu cetățenii privați. „Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit”, a adăugat Motoc.
Reacția CSM și declarațiile vicepremierului Gheorghiu au generat controverse, iar susținătorii lui Gheorghiu din cadrul USR au exprimat sprijin pentru aceasta, considerând plângerea CSM o acțiune de intimidare în afara rolului său constituțional.
