Consecințele crizelor globale: ONU le reamintește guvernelor că greșelile nu rămân nepedepsite
Guvernele care nu reușesc să transiteze către o economie cu emisii reduse de carbon vor fi învinovățite pentru foamete și conflicte în străinătate și se vor confrunta cu stagnare și inflație crescută în propriile țări, a avertizat luni Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, la începutul negocierilor privind clima din cadrul COP30.
Stiell, secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, s-a adresat miniștrilor și înalților funcționari din aproape 200 de țări, evidențiind costul eșecului în gestionarea crizei climatice. „Niciuna dintre națiunile voastre nu își poate permite acest lucru, deoarece dezastrele climatice reduc PIB cu două cifre”, a subliniat el. „A ezita în timp ce mega-secetele distrug recoltele naționale, provocând o creștere vertiginoasă a prețurilor alimentelor, nu are niciun sens, din punct de vedere economic și politic. A se certa în timp ce foametea se instalează și forțează milioane de oameni să-și părăsească țara natală, nu va fi niciodată uitat, pe măsură ce conflictele se răspândesc”.
În cadrul reuniunii de deschidere a summitului ONU privind clima, Stiell a declarat: „Când dezastrele climatice decimează viețile a milioane de oameni, și când avem deja soluțiile, acest lucru nu va fi niciodată iertat”. Cele două săptămâni de discuții, găzduite de Brazilia în orașul amazonian Belem, se vor concentra pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilirea unei căi de tranziție de la combustibilii fosili și furnizarea finanțării necesare pentru a proteja țările sărace împotriva condițiilor meteorologice extreme.
Temperaturile au depășit deja pragul de 1,5 grade Celsius, convenit în cadrul tratatului de la Paris din 2015, în ultimii doi ani, iar dacă această situație va continua câțiva ani, creșterea va fi considerată permanentă și o încălcare a tratatului. Unii oameni de știință susțin că ar fi încă posibil să se reducă temperaturile la pragul inițial prin măsuri precum reducerea emisiilor de metan și trecerea rapidă la tehnologii cu emisii reduse de carbon. Stiell a afirmat: „Știința este clară: putem și trebuie să readucem temperaturile la 1,5 grade Celsius după orice depășire temporară”.
Impactul condițiilor meteorologice extreme, inclusiv taifunuri, uragane, secete și inundații, afectează deja lumea, provocând inflație la produsele de bază, cum ar fi alimentele. Stiell a menționat că profitarea de oportunitățile oferite de energia cu emisii reduse de carbon, acum mai ieftină decât combustibilii fosili în 90% din lume, ar putea crea locuri de muncă și stimula creșterea economică. El a avertizat: „Cei care renunță sau fac pași mici se confruntă cu stagnare și prețuri mai mari, în timp ce alte economii avansează cu pași mari”.
Deși Stiell a avertizat împotriva „certurilor”, prima zi a conferinței va fi probabil marcată de dezacorduri cu privire la agenda discuțiilor. Conform regulilor UNFCCC, țările trebuie să cadă de acord cu privire la tema centrală a summitului, iar înainte de începerea conferinței erau în discuție 145 de potențiale puncte de pe agenda.
Țara gazdă, Brazilia, a depus eforturi timp de luni de zile pentru a asigura un acord rapid cu privire la agenda, dar există încă multe potențiale motive de dispută. Stiell a subliniat delegațiilor: „Sarcina voastră aici nu este să vă certați între voi, ci să luptați împreună împotriva crizei climatice”. Andre Correa do Lago, președintele COP30, a declarat că procesul de elaborare a agendei nu ar trebui considerat o problemă, afirmând că este un mod legitim prin care țările își pot exprima preocupările.
Una dintre discuțiile cheie va fi despre „contribuțiile determinate la nivel național” (NDC) prezentate, care până acum sunt total insuficiente și ar duce la o încălzire globală de 2,5 grade Celsius. Alianța Statelor Insulare Mici (Aosis) a cerut includerea acestui subiect pe ordinea de zi și a solicitat conferinței să adopte o serie de măsuri pentru a îmbunătăți situația. Ilana Seid, ambasadorul Palau și purtătorul de cuvânt al Aosis, a declarat: „Obiectivul de 1,5 grade Celsius este steaua noastră călăuzitoare. Trebuie să recunoaștem că, în mod colectiv, nu reușim să îl atingem și trebuie să găsim o soluție”.
Este probabil ca acest apel să se confrunte cu opoziție puternică, în special din partea țărilor în curs de dezvoltare, precum Arabia Saudită și alte state petroliere, care preferă o interpretare mai permisivă a obiectivului acordului de la Paris. Aceste țări ar putea, de asemenea, să se opună stabilirii unei „foi de parcurs” privind tranziția de la combustibilii fosili, promisă cu doi ani în urmă, la COP28, în Dubai.
Țările bogate vor fi, de asemenea, în centrul atenției pentru că nu au reușit să reducă emisiile suficient de repede și să ofere finanțare adecvată țărilor în curs de dezvoltare vulnerabile. Anul trecut, acestea au promis 300 de miliarde de dolari în asistență financiară, parte a unui obiectiv mai amplu de 1,3 trilioane de dolari pe an pentru țările sărace până în 2035, dar fără un plan clar privind modul de atingere a acestor obiective. Acestea vor fi supuse presiunii de a concretiza aceste planuri în acest an.
Este posibil ca SUA să fie absente de la lucrări, iar majoritatea participanților consideră că sosirea unei delegații americane este puțin probabilă. Deși SUA rămâne semnatară a tratatului UNFCCC, retragerea președintelui Donald Trump a lăsat o amprentă asupra negocierilor, iar deciziile sale de a opri proiectele de energie regenerabilă și de a stimula combustibilii fosili continuă să aibă un impact global.
