România se confruntă cu costuri ridicate ale energiei electrice
România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică pentru populație din lume, conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Prețul plătit de români pentru curentul electric este de 70 de ori mai mare decât în Iran, țara cu cea mai ieftină energie din lume, și de aproape 60 de ori mai mic decât în Insulele Bermude, unde energia pentru populație este cea mai scumpă.
Specialiștii au explicat că tarifele mari sunt rezultatul unei combinații între lipsa investițiilor interne, pierderile mari din sistem, taxele ridicate și efectele regionale ale războiului din Ucraina. Prețurile mari la energie nu sunt o întâmplare, ci rezultatul unor probleme interne și influențe externe. „România are o energie electrică scumpă nu doar din cauza piețelor internaționale, ci și din cauza ineficienței interne și a lipsei de investiții coerente în infrastructura energetică”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Cauzele scumpirii energiei electrice
Unul dintre principalele motive este că România nu produce suficientă energie pentru a acoperi nevoile de consum, mai ales în perioadele de vârf. În aceste situații, țara este nevoită să importe energie mai scumpă, iar acest lucru se reflectă direct în facturile plătite de populație. De asemenea, pierderile din rețelele de transport și distribuție sunt foarte mari, în anumite zone ajungând până la 20% din energia transmisă, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă din energia produsă se pierde până ajunge la consumator.
Un alt factor important este legat de costurile generate de politicile și reglementările europene. Taxele pentru emisiile de CO₂, impuse prin sistemul ETS (EU Emissions Trading System), au crescut semnificativ, ceea ce scumpește energia produsă din surse fosile, cum ar fi gazul sau cărbunele. În același timp, tranziția către energia verde implică costuri suplimentare, iar producția din surse regenerabile depinde de condițiile meteo. Când nu este vânt sau soare, sistemul trebuie echilibrat cu energie din surse tradiționale, mai scumpe.
Dezechilibre între exporturi și importuri
România exportă energie atunci când cererea internă este mică și prețurile sunt reduse, dar importă în perioadele de consum ridicat, când costurile sunt foarte mari. Acest dezechilibru duce la volatilitate în prețuri și la presiune pe consumatori. De asemenea, condițiile meteorologice nefavorabile, precum seceta sau iernile aspre, pot reduce producția din hidro, eolian sau solar, forțând producătorii să apeleze la surse mai scumpe, precum gazul natural sau cărbunele.
Influențe externe și impactul asupra economiei
Pe lângă cauzele interne, influențele externe au pus presiune suplimentară pe prețurile energiei. Cererea de energie a crescut semnificativ în sud-estul Europei, în special din cauza problemelor apărute în statele vecine, cum ar fi războiul din Ucraina, care a afectat grav infrastructura energetică a țării. România are interconectări limitate cu rețelele din vestul Europei, ceea ce face dificilă aducerea de energie mai ieftină din statele unde producția este mai mare. Creșterea prețului gazelor naturale și a altor combustibili la nivel european a majorat costurile de producție pentru energia electrică, făcând piețele energetice mai imprevizibile și mai scumpe.
Efecte asupra populației și economiei
Potrivit estimărilor, între 32% și 45% dintre români se confruntă cu forme de sărăcie energetică, adică nu își pot permite să plătească facturile fără să renunțe la alte cheltuieli de bază. Aproape 20% dintre gospodării consumă sub jumătate din media națională, un indicator al sărăciei energetice extreme. În regiunile mai sărace, precum Nord-Estul țării, situația este și mai gravă, cu aproape 31% dintre familii incapabile să își acopere nevoile energetice.
Impactul prețurilor mari la energie se resimte și în economie. Potrivit EIB Investment Survey 2024, peste 81% dintre companiile din România consideră că prețurile la energie reprezintă un obstacol în calea investițiilor, cele mai afectate sectoare fiind industria, construcțiile și infrastructura. Firmele mici și mijlocii resimt cel mai puternic impactul, fiind nevoite să reducă investițiile, dezvoltarea sau chiar activitatea. Costurile mari la energie duc, implicit, la scumpirea produselor și serviciilor, afectând competitivitatea economiei interne.
