Un expert dezvăluie adevărul din spatele filmului „A House of Dynamite” și corectează miturile despre criza nucleară
„A House of Dynamite”, un film controversat din România, a stârnit reacții în urma criticului adus de Pentagon, care și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care este prezentat sistemul american de apărare. Un analist militar independent, Jon Wolfsthal, director de risc global la Federația Oamenilor de Știință Americani, a analizat filmul pentru a evalua aspectele corecte și cele incorecte referitoare la procesul și tehnologia nucleară.
Wolfsthal, cu o experiență vastă în domeniul armelor nucleare, menționează că, deși a apreciat multe dintre elementele prezentate în film, există și aspecte care nu reflectă realitatea. „Am studiat armele nucleare toată viața mea de adult și am vizionat peste o sută de filme în care apar arme nucleare. În general, mi-a plăcut filmul, deoarece prezintă corect multe aspecte”, afirmă el.
Ce face bine filmul
Wolfsthal consideră că filmul reușește să ilustreze corect procesul și tehnologia nucleară. El subliniază că reprezentarea Manualului nuclear este realistă, iar birourile de conducere și facilitățile nucleare sunt prezentate cu un grad ridicat de autenticitate. De asemenea, el menționează că filmul surprinde realitatea limitată a capacității Americii de a intercepta rachetele inamice, citând o replică a secretarului apărării: „50 de miliarde de dolari și tot ce poți face este să arunci o monedă”.
Ce nu face bine filmul
Cu toate acestea, Wolfsthal subliniază un defect major al filmului: stereotipul că liderii militari ar fi dornici să lanseze un atac nuclear, fiind nevoie de un civil curajos pentru a-i opri. „Scenariul nu justifică pozițiile adoptate în intrigă”, afirmă el, adăugând că, în realitate, liderii militari nu ar acționa impulsiv într-o astfel de situație.
De asemenea, el critică modul în care filmul portretizează oficialii și membrii personalului, făcându-i pe unii să pară competenți și pe alții slabi și ezitanți. Wolfsthal sugerează că o abordare mai realistă ar fi fost benefică pentru a reflecta complexitatea deciziilor în crizele nucleare. „Chiar și cei mai buni oameni pot face greșeli, iar publicul ar putea ieși din film cu o impresie greșită despre capacitatea liderilor de a gestiona astfel de situații”, afirmă el.
Imperfectiunea umană în deciziile nucleare
Wolfsthal evidențiază că, în mediul academic, discuțiile despre armele nucleare sunt adesea dominate de o certitudine excesivă. Filmul „A House of Dynamite” reușește să sublinieze un adevăr important: oamenii și cunoștințele sunt adesea imperfecte. „Presupunem că toți cei care au acces la butoanele de lansare nucleară sunt raționali și că tehnologia va funcționa întotdeauna”, spune el.
În concluzie, Wolfsthal subliniază că, deși filmul are meritele sale, este esențial să fim conștienți de limitările și imperfecțiunile sistemelor nucleare și de deciziile umane care stau la baza acestora. În ultimele două decenii, s-au făcut eforturi pentru a reduce nevoia de reacții imediate, dar provocările persistă, iar sistemele de comandă și control necesită îmbunătățiri continue pentru a preveni un conflict nuclear.
