România se transformă într-o economie a serviciilor, afirmă Valentin Lazea, economist șef la BNR
România nu dispune de resursele necesare pentru a deveni o economie high-tech, având în vedere că nu a pus bazele necesare în sistemul educațional și în cel de cercetare-inovare. Aceasta este opinia lui Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României. Lazea a subliniat că performanțele slabe ale sistemului educațional, ilustrate prin scorurile scăzute la testele PISA și un procent de 40% analfabeți funcțional, nu permit dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere.
„Cât timp avem în sistemul educațional scorurile la PISA pe care le avem și 40% analfabeți funcțional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaștere”, a afirmat Lazea, adăugând că este necesară o reformă a educației prin stimulente și penalizări pentru profesori, mai ales în mediul rural.
Economistul a propus acordarea de burse de stat celor mai buni elevi din mediul rural, cu obligația de a se întoarce și a contribui la comunitățile lor timp de trei-cinci ani după finalizarea studiilor. Această măsură ar putea ajuta la dezvoltarea unei economii a cunoașterii în următorii 15-20 de ani.
În ceea ce privește sistemul de cercetare și inovare, Lazea a evidențiat lipsa de colaborare între inovatori, producători, comercianți și specialiști în proprietate intelectuală. El propune crearea unui ecosistem digital care să faciliteze interacțiunea între aceste părți, astfel încât inovațiile să fie mai ușor implementate.
România și Europa se îndreaptă spre servicii
Lazea a subliniat că România, la fel ca și Europa, se îndreaptă inevitabil spre o economie a serviciilor, din cauza constrângerilor legate de resursele strategice necesare pentru producția industrială și a costurilor mai mari ale forței de muncă comparativ cu alte regiuni ale lumii. „Având în vedere aceste constrângeri, noi și europenii ne vom îndrepta, vrând-nevrând, spre servicii”, a declarat acesta.
Economistul a observat că România are deja un excedent în exporturi în trei domenii: transporturi internaționale, servicii informatice și informaționale, și servicii de prelucrare a bunurilor. Totuși, există un deficit în turismul internațional, precum și în serviciile de construcții și cele personale, culturale și recreaționale.
În domeniul turismului, Lazea sugerează promovarea diversificată a ofertei turistice, inclusiv turismul cultural, religios și sportiv, unde România este competitivă. De asemenea, el propune dezvoltarea serviciilor de construcții prin echipe care să se ocupe de design, proiectare și arhitectură, nu doar de forță de muncă brută.
În concluzie, Lazea subliniază avantajul României de a cunoaște bine limbile străine, ceea ce ar putea transforma țara într-un lider în domeniul serviciilor personale și culturale, prin dezvoltarea unor case de îngrijire pentru bătrâni sau producție cinematografică europeană utilizând infrastructura existentă.
