Secretele uitate ale Tomisului: descoperirea cripto-paleocreștine sub Colegiul „Mihai Eminescu“
Constanța, cel mai vechi oraș fondat pe teritoriul actual al României, ascunde comori de o importanță istorică incontestabilă. Bătrâna cetate are povești fascinante, iar una dintre cele mai notabile descoperiri este cripta paleocreștină aflată sub Colegiul Național „Mihai Eminescu“. Aceasta este prima mormânt pictat descoperit în Dobrogea și a fost găsită în perioada în care a fost scos la lumină Edificiul Roman cu Mozaic. Descoperirea a fost realizată în urmă cu aproximativ 60 de ani de către profesorul de istorie și arheologie Romulus Popa-Bran, împreună cu elevii Cercului de Istorie din cadrul liceului.
Monumentul prezintă un tavan boltit și trei morminte boltite pe partea estică, asemănătoare unor nișe funerare. În interior se păstrează fragmente de tencuială pictată cu motive vegetale și chenare geometrice, în ciuda deteriorărilor cauzate de scurgerile de apă de-a lungul decadelor. Autoritățile locale și conducerea colegiului intenționează să readucă în atenția publicului acest reper arheologic esențial, cu fonduri europene, după finalizarea proiectului de reabilitare termică a unității de învățământ.
Descoperiri arheologice fascinante
Arheologul Radu Petcu, cercetător științific în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), a subliniat importanța acestei descoperiri. Potrivit acestuia, cripta de tip hypogeu de sub Colegiul Național „Mihai Eminescu“ are o poveste mai puțin cunoscută și mai puțin cercetată. La începutul anilor 1960, profesorul Popa-Bran a descoperit criptă, săpând-o cu ajutorul elevilor și profesorilor. De asemenea, în acea perioadă, colegiul oferea cursuri de arheologie, susținute de cercetători ai Muzeului de Arheologie Constanța.
Cripta face parte dintr-o bazilică paleocreștină ridicată probabil în a doua jumătate a secolului al IV-lea d.Hr., care a funcționat și în secolul al V-lea. Aceasta era amplasată sub altarul bisericii, având în interior martiri creștini depuși. Monumentul are dimensiuni de 6,15 metri lungime și 3,75 metri lățime, situat la 2,5 metri adâncime față de nivelul solului bazilicii, cu acces pe opt trepte din piatră, păstrate parțial și astăzi.
Studiile și planurile de restaurare
Interiorul criptei era compus dintr-o sală centrală și trei nișe boltite, unde erau depuse sicriele martirilor. Picturile murale existente pe pereți s-au deteriorat din cauza infiltrațiilor de apă, dar s-au păstrat fragmente de frescă și chenare decorative. În anii ’90, specialiști francezi au realizat studii detaliate asupra picturilor murale, confirmând bogăția decorului inițial. De asemenea, în zonă au fost descoperite fragmente de mozaic și piese de marmură de calitate excepțională, provenite din ateliere imperiale de lângă Constantinopol.
După finalizarea lucrărilor de renovare a clădirii liceului, se intenționează derularea unui proiect cu fonduri europene pentru punerea în valoare a criptei și amenajarea unui mic spațiu muzeal în incinta instituției. Acest proiect ar oferi elevilor ocazia de a învăța în contact direct cu un monument unic, având un impact pozitiv asupra generațiilor viitoare.
