Prețul pe care Rusia intenționează să-l ceară studenților ce au parte de educație fără taxe
În Rusia, învățământul superior gratuit este garantat prin constituție, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a numărului de studenți. În acest an, peste 1 milion de studenți noi s-au înscris în instituțiile de învățământ superior. Totuși, un proiect de lege propus de Duma de Stat ar putea introduce un cost pentru studenții care beneficiază de educație gratuită. Proiectul, care reînvie o practică din epoca sovietică, prevede ca absolvenții care studiază pe cheltuiala statului să lucreze timp de trei ani în serviciul public după finalizarea studiilor. Primii vizați vor fi studenții la medicină, care vor participa la activități de „mentorat” în loc să se înscrie în stagiile de practică din spitale.
Reforma face parte dintr-o inițiativă mai amplă de reconfigurare a învățământului superior în Rusia, care pare să renunțe la integrarea cu sistemul european și să revină la modelul sovietic, incluzând o diplomă combinată de licență/master de patru ani, urmată de un doctorat. Această reformă a stârnit controverse, unii critici afirmând că impunerea serviciului obligatoriu subminează garanția educației gratuite. Susținătorii, pe de altă parte, susțin că munca absolvenților va fi extrem de necesară în comunitățile defavorizate.
Larisa Popovici, expertă la Școala Superioară de Economie din Moscova, afirmă: „Este pur și simplu rezonabil să te aștepți ca cineva care primește o educație scumpă să facă un mic serviciu pentru binele poporului.” Totuși, criticii subliniază că infrastructura necesară pentru un astfel de sistem nu mai există, iar implementarea acestuia ar putea duce la probleme semnificative, inclusiv la lipsa condițiilor de trai adecvate pentru studenți.
Dr. Alexei Kurinni, deputat din partea Partidului Comunist, a declarat că studenții se tem de această inovație, majoritatea considerând-o o povară suplimentară. Un student la Medicină, care a ales să rămână anonim, a menționat că este sceptic în ceea ce privește beneficiile acestui serviciu obligatoriu și se teme că va fi nevoit să lucreze fără supraveghere adecvată în zone îndepărtate.
Sistemul de sănătate din Rusia, similar învățământului superior, este un amestec de servicii publice și private, iar mulți absolvenți aleg să lucreze în sectorul privat, unde salariile și condițiile sunt mai bune. Dr. Kurinni a adăugat că aproximativ 25% dintre absolvenții de medicină nu intră în sistemul de sănătate publică.
Analiștii au opinii diferite cu privire la motivele din spatele reformei. Unii consideră că actuala conducere a Rusiei, compusă în principal din persoane care au crescut în URSS, recurge la metodele sovietice pentru a gestiona izolarea crescută a țării față de Occident. Alții susțin că deficitul acut de forță de muncă, în special în domeniul sănătății, este principalul factor. Oleg Buklemișev, expert în politici economice la Universitatea de Stat din Moscova, a afirmat că recrearea sistemului sovietic nu este fezabilă și că o abordare mai bună ar fi adaptarea la practicile mondiale, inclusiv un sistem de împrumuturi pentru studenți.
În concluzie, discuțiile privind reformele din învățământul superior din Rusia continuă, iar viitorul acestui sistem rămâne incert, cu opinii divergente atât din partea susținătorilor, cât și a criticilor.
