Dezvăluiri surprinzătoare despre soarta tragică a Marii Armate a lui Napoleon în invazia Rusiei
Când împăratul Napoleon a invadat Rusia, în 1812, a condus cea mai mare armată văzută vreodată în Europa. Retragerea sa a fost marcată de pierderi devastatoare, soldații fiind răpuși de frig, foamete, extenuare și boli cauzate de doi microbi identificați recent într-un studiu publicat în revista Current Biology. Aproximativ 300.000 din cei 500.000 de soldați cu care Napoleon a început expediția au murit.
Un nou studiu bazat pe probe ADN extrase din dinții a 13 soldați francezi descoperiți într-o groapă comună din Vilnius, Lituania, a evidențiat prezența a doi agenți patogeni responsabili pentru febra paratifoidă și febra recurentă de păduche. Groapa comună, descoperită în 2001, conține între 2.000 și 3.000 de rămășițe ale soldaților din armata lui Napoleon.
„Vilnius a fost un punct cheie al rutei de retragere din 1812”, a explicat Nicolas Rascovan, biolog și genetician al Institutului Pasteur de la Paris. „Mulți soldați au ajuns extenuați, înfometați și bolnavi.” Studiile anterioare au subliniat impactul frigului, foametei și tifosului, însă rezultatele recente sugerează că febra paratifoidă și febra recurentă de păduche au fost, de asemenea, factori semnificativi în mortalitate.
Soldații lui Napoleon au suferit de o serie de boli infecțioase, nu doar de una sau două. Prezența mai multor agenți patogeni cu diferite metode de transmitere subliniază condițiile sanitare precare din armata lui Napoleon. „Avem acele tablouri în muzee cu soldați în armuri sclipitoare, dar, în final, când ne uităm la rămășițele umane, vedem o cu totul altă imagine”, a declarat Michaela Binder, bioarheolog de la Viena. Povestea oaselor soldaților îngropați pe drumul retragerii Marii Armate este una a suferinței.
