Fonduri de peste 300 de milioane de euro din PNRR pentru păduri și diguri, risipite fără urmă!
România a avut la dispoziție fonduri europene pentru reîmpăduriri, însă a ratat ocazia de a le atrage. Ținta a fost renegociată cu Comisia Europeană de două ori, iar numărul hectarelor reîmpădurite a scăzut dramatic, de la 56.000 de hectare inițial, la 26.000 de hectare și, ulterior, la 18.000 de hectare.
Din cele 1.372 de contracte semnate cu persoane fizice și juridice pentru reîmpăduriri, 33 de contracte sunt la stadiul zero și vor fi denunțate, conform Ministerului Mediului.
Guvernul caută noi soluții pentru împăduriri
Guvernul a adoptat un memorandum pentru a salva o parte dintre proiectele din PNRR ratate de România. Unele dintre acestea au fost mutate pe finanțare de la Administrația Fondului de Mediu (AFM), totalizând cinci miliarde de lei. Ministerul Mediului își propune să finalizeze cele 18.000 de hectare angajate prin PNRR și să planteze arbori pe alte 23.000 de hectare cu alte fonduri.
Banii pentru diguri, irosiți
România a avut, de asemenea, alocate fonduri europene prin PNRR pentru investiții în 14 poldere, 13 baraje și aproximativ 400 de km de diguri. Pe 9 august 2024, Administrația Apele Române anunța că 13 baraje vor beneficia de finanțare prin PNRR.
Însă, în urma reevaluării, doar un polder (Sălard) și un baraj (Leșu) au rămas finanțate, iar suma alocată a fost diminuată de la 340.300.000 euro la 33.003.856 euro. Aceasta înseamnă că, din 14 poldere, a fost finanțat doar unul, iar din 13 baraje, doar unul, rezultând astfel pierderi semnificative, peste 300 de milioane de euro.
Cifre seci despre proiectele ratate
România a ratat șansa de a finanța prin PNRR aproape 57% dintre proiectele de mediu propuse inițial. Doar 28% dintre acestea vor avea finanțare prin AFM, iar 18,5% au fost denunțate, ceea ce reprezintă 188 de proiecte. Această situație afectează în mod direct speranțele locuitorilor din zonele vulnerabile, care așteptau protecție împotriva inundațiilor.
