Veteranii americani contestă retragerea trupelor din România
Decizia administraţiei Trump de a retrage o brigadă rotativă a armatei SUA din România şi din alte ţări NATO aflate la graniţa cu Rusia a stârnit critici vehemente din partea veteranilor din SUA. Aceştia consideră că această mişcare reprezintă o greşeală strategică ce slăbeşte puterea de descurajare a alianţei şi joacă direct în favoarea lui Vladimir Putin. Retragerea se înscrie într-un context în care agresiunea Rusiei în regiunea Mării Negre se intensifică, iar aliaţii NATO se confruntă cu o presiune crescândă de a rămâne în alertă.
Pentagonul a prezentat această mişcare ca o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific, dar criticii susţin că momentul nu putea fi ales mai prost. Veterans On Duty (VOD), un grup care pledează pentru securitate naţională, condus de foşti membri ai armatei, a emis o declaraţie în care condamnă decizia Pentagonului. Jeremy Hunt, fost căpitan al serviciilor de informaţii ale armatei americane, care a servit în Europa de Est, a avertizat că retragerea transmite un semnal dezastruos exact în momentul în care Putin testează hotărârea NATO.
Hunt consideră că leadershipul american se bazează în esenţă pe prezenţă: „Este vorba despre a fi acolo pentru a descuraja şi a linişti. Nu pot să mă gândesc la un alt moment în care ar fi fost mai important să le arătăm aliaţilor noştri din regiune că suntem aici şi că îl descurajăm pe Putin.” Retragerea nu reprezintă doar o greşeală tactică, ci şi o retragere simbolică, având o importanţă dublă: ca forţă de instruire pentru aliaţi şi ca avertisment vizibil pentru Moscova.
Echipa de luptă a Brigăzii 2 Infanterie din Divizia 101 Aeropurtate, care staţionează în România din 2022, se va întoarce la baza sa din Kentucky fără a mai fi înlocuită. Deşi oficialii americani au subliniat că numărul trupelor din Polonia şi ţările baltice va rămâne neschimbat, surse militare europene se aşteaptă la reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.
Veteranii avertizează că această decizie ar putea crea un vid într-o regiune care se pregăteşte deja pentru o escaladare. În ultimele săptămâni, s-a înregistrat o creştere a incursiunilor dronelor şi avioanelor ruseşti în spaţiul aerian al membrilor NATO, precum România, Polonia şi Estonia. Hunt subliniază că retragerea brigăzii aduce inevitabil „consternare” printre aliaţi precum România şi Polonia, care ar putea începe să se întrebe dacă angajamentul Washingtonului faţă de articolul 5 din tratatul NATO este de neclintit.
Pentagonul a promis clarificări suplimentare în următoarele săptămâni, dar scepticismul este în creştere în rândul senatorilor americani. Critici au fost aduse acestei mişcări, care „trimite un semnal greşit Rusiei” şi „subminează descurajarea într-un moment critic”. Deşi unii oficiali americani au susţinut că armatele europene sunt într-o formă mai bună acum, Hunt avertizează că pregătirea nu trebuie confundată cu paritatea, subliniind că aliaţii mai puternici nu sunt un motiv pentru retragere, ci un motiv pentru a dubla parteneriatul.
Pe măsură ce Divizia 101 Aeropurtată se pregăteşte să plece, anxietatea creşte în rândul aliaţilor. „Când ne retragem, îi dăm lui Putin spaţiu de manevră”, arată Hunt. „Într-un moment în care lumea urmăreşte dacă SUA mai conduc, acesta nu este doar un mesaj negativ, ci unul dezastruos”, concluzionează veteranul.
