SUA își reduc contingentul militar în Bulgaria, Slovacia și Ungaria începând cu luna viitoare
Oficiali ai administraţiei Trump au comunicat aliaţilor că reducerile de efective militare din România reprezintă doar o primă etapă, urmând ca alte reduceri să aibă loc în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, începând cu jumătatea lunii decembrie. Această informație a fost anunțată de publicația Kyiv Post, care a raportat despre retragerile de trupe din România.
Conform Stars and Stripes, aproximativ 3.000 de militari vor fi retrași din România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia. Administraţia Trump testează răbdarea transatlantică, transmițând mai multor capitale europene un avertisment privind planul său de a reduce, într-o măsură modestă, efectivele americane din Europa de Est luna viitoare, o mișcare care stârnește reacții critice în Congresul SUA și ridică întrebări legate de angajamentul pe termen lung al Washingtonului faţă de flancul estic al NATO.
Retragerea brigăzii din România
În timp ce indignarea crește în legătură cu planificata retragere a unei brigăzi americane din România, surse au declarat pentru Kyiv Post că această ajustare este doar primul pas. Reducerile din România sunt considerate faza întâi, iar oficialii au informat aliații că se așteaptă la noi ajustări anul viitor, odată cu încheierea actualelor dislocări rotaționale. Un document diplomatic american a descris reducerile planificate din România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia ca fiind „marginale”.
Pentagonul ia în considerare o reducere moderată a forțelor, parțial datorită faptului că armatele europene terestre sunt acum considerate mai bine pregătite decât în anii anteriori, ceea ce face ca o recalibrare limitată a prezenței americane să fie considerată „adecvată”. Oficialii au subliniat că nivelul trupelor americane din Polonia și statele baltice va rămâne neschimbat.
Reacții în Congresul SUA
Anunțul reducerilor de trupe survine pe fondul unui cor tot mai puternic de critici din partea atât a democraților, cât și a republicanilor. Congresmanul Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de reducerile de trupe din România, subliniind necesitatea unei prezențe americane „robuste și ferme” în Europa, având în vedere acțiunile Rusiei.
De asemenea, senatoarea Jeanne Shaheen a calificat reducerile drept „o mișcare profund eronată”, care subminează eforturile SUA de a-l presiona pe Putin. Ea a lăudat România ca fiind „un aliat model” și a subliniat că retragerea trupelor americane din România transmite un semnal greșit.
Punct de vedere diplomatic
Diplomatul Daniel Fried a declarat că politica emergentă reflectă mai degrabă manevre birocratice decât o strategie coerentă. El a calificat reducerea trupelor drept „o greșeală”, argumentând că orice diminuare vizibilă a prezenței americane în Europa transmite un semnal greșit către Putin. Totuși, el a remarcat că reducerile anunțate sunt limitate și în mare parte simbolice, subliniind că „semnalul este negativ”. Fried a concluzionat că, dacă aceste retrageri se dovedesc a fi doar simbolice, nu o reducere majoră, nu este un lucru bun, dar nici un dezastru.
