De ce China a întârziat să-și exprime regretul pentru dispariția papei Francisc
În timp ce lumea s-a grăbit să-i aducă un omagiu papei Francisc după moartea acestuia, reacția Chinei a întârziat. Deși este un stat oficial ateu, China are milioane de catolici și o relație complexă cu Vaticanul. Prin decesul papei Francisc, Beijingul își pierde un lider global respectat, care a adus Vaticanul mai aproape de conducerea Partidului Comunist din China decât oricare dintre predecesorii săi.
Media chineză, controlată de stat, a avut o reacție scurtă la moartea suveranului pontif, iar guvernul chinez a transmis condoleanțe la aproape 24 de ore după anunțul Vaticanului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a declarat că „în ultimii ani, China și Vaticanul au menținut contacte constructive și s-au angajat în schimburi benefice” și că partea chineză este „dispusă să lucreze împreună cu Vaticanul pentru a promova îmbunătățirea continuă a relațiilor China-Vatican”.
Răspunsul minimalist al Chinei subliniază sensibilitatea legăturilor dintre Partidul Comunist, aflat la guvernare și ateu, și Sfântul Scaun. Vaticanul nu are relații diplomatice formale cu China din 1951, când regimul comunist a rupt legăturile și l-a expulzat pe nunțiul papal. De asemenea, Vaticanul rămâne unul dintre puținele state care recunoaște suveranitatea Taiwanului, o democrație insulară autonomă, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a transmis condoleanțe la moartea papei, în numele poporului din Taiwan, iar Ministerul de Externe al insulei a anunțat că Taipei va avea un trimis la înmormântarea pontifului. Această loialitate diplomatică față de Taiwan a fost un punct dureros pentru Beijing, care s-a certat cu Vaticanul timp de decenii cu privire la numirea episcopilor catolici în China.
Papa Francisc a încercat să abordeze problema printr-un acord de referință cu guvernul chinez, având ca scop îmbunătățirea relațiilor. În China, Partidul Comunist exercită un control strict asupra religiei, permițând închinarea doar în biserici controlate de stat. Catolicii din China sunt împărțiți între o biserică de stat și una subterană, loială Vaticanului.
În 2018, Beijingul și Vaticanul au ajuns la un acord istoric sub papa Francisc pentru a găsi o cale de mijloc în numirea episcopilor. Detaliile acordului nu au fost făcute publice, iar multe congregații care au rămas loiale Sfântului Scaun se confruntă cu persecuția. Acordul a fost reînnoit în 2020 și 2022, iar în octombrie anul trecut, ambele părți au convenit să-l prelungească pentru încă patru ani.
Criticii s-au întrebat de ce Biserica Catolică ar colabora cu guvernul chinez, care a redus libertatea religioasă. Vaticanul insistă că acordul aduce deja beneficii și speră să deschidă un birou permanent în China. Aceasta a stârnit îngrijorări în rândul catolicilor din Taiwan, care se tem că Vaticanul ar putea schimba politica în ceea ce privește recunoașterea statului lor.
Marți, Guo a declarat că „implementarea acordului provizoriu privind numirea episcopilor decurge fără probleme”. Catolicismul este una dintre cele cinci religii recunoscute de stat în China, unde practica religioasă este strict controlată de Partidul Comunist.
Oficial, există aproximativ 6 milioane de catolici în China, dar numărul ar putea fi mai mare, incluzând adepții bisericilor subterane. Papa Francisc și-a exprimat dorința de a vizita China, o țară pe care niciun papă nu a vizitat-o vreodată. În 2014, în drumul său spre Coreea de Sud, a trimis un mesaj radio lui Xi Jinping, iar în 2023, în timpul vizitei în Mongolia, a adresat un „salut cald nobilului popor chinez”.
