Ungaria reevaluează legăturile energetice cu Rusia
Ungaria și-a redefinit relația energetică cu Rusia, considerând dependența de Moscova drept un „risc” în cadrul unui nou plan național, o schimbare semnificativă pentru guvernul lui Viktor Orbán, care a ignorat în mod constant politica UE față de Rusia. Planul național revizuit privind energia și clima (NEKT), adoptat de ministerul energiei al țării, marchează o schimbare radicală față de opinia de lungă durată a Budapestei, care a privit importurile de energie din Rusia ca fiind inevitabile și istorice.
Noul document definește clar dependența Ungariei de petrolul, gazul și combustibilul nuclear rusesc ca fiind o vulnerabilitate ce trebuie redusă. Războiul dintre Rusia și Ucraina a evidențiat pericolele acestei dependențe, solicitând o abordare cu un set mai larg de instrumente, deoarece modelele anterioare de aprovizionare nu mai oferă suficientă securitate. Planul subliniază că gestionarea riscurilor legate de dependența de importuri și diversificarea aprovizionării cu petrol sunt esențiale nu doar pentru Ungaria, ci și pentru întreaga regiune.
„Având în vedere rolul regional al țării în distribuția produselor petroliere, nu este doar în interesul Ungariei, ci și al întregii regiuni”, se arată în planul citat. Limbajul utilizat se aliniază cu documentele de politică energetică ale UE, indicând o schimbare notabilă în politica guvernului Orbán, care a fost în minoritate în cadrul blocului de 27 de țări în ceea ce privește opoziția față de sancțiunile împotriva Moscovei.
Viktor Orbán, un naționalist aflat la putere din 2010, este unul dintre puținii lideri europeni care mențin o atitudine favorabilă față de Moscova, chiar și în contextul agresiunii Kremlinului în Ucraina. Ungaria și Slovacia sunt printre singurele state membre ale UE care continuă să cumpere petrol rusesc. Recent, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a afirmat că Budapesta va folosi „toate mijloacele politice și juridice” pentru a bloca o propunere a UE care vizează interzicerea importurilor de energie din Rusia.
În contrast cu UE, care vizează eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaze din Rusia până în 2028, Ungaria propune o tranziție mai graduală. Până în 2030, planul vizează reducerea dependenței Ungariei de importuri la 80% pentru gazele naturale și la 85% pentru petrol, ceea ce nu reprezintă o retragere completă, ci o decuplare parțială și atentă. Această abordare rămâne în conformitate cu politica de lungă durată a Budapestei, care prioritizează securitatea aprovizionării în detrimentul schimbărilor bruște.
Deși noul plan nu marchează o ruptură completă față de politica energetică a Ungariei, limbajul său se aliniază mai mult ca niciodată cu orientarea strategică a UE, definind oficial dependența țării de Moscova ca un risc.
