Dacă ar dispune de resurse financiare, 30% dintre români ar opta pentru un vehicul hibrid
Conform ultimului Barometru al Securității Energetice realizat de INSCOP Research, 30,9% dintre români ar alege să achiziționeze un automobil hibrid dacă ar avea suficiente resurse financiare. În continuare, 19,9% ar opta pentru un vehicul pe motorină, 18,6% pentru unul electric, 18,1% pentru un automobil pe benzină, 6,3% pe GPL, iar 3,7% nu știu ce ar alege. Procentul non-răspunsurilor este de 2,5%.
Votanții USR, persoanele cu venituri ridicate și respondenții cu studii superioare manifestă o preferință mai mare pentru achiziționarea unui autoturism hibrid. În contrast, persoanele cu studii primare și respondenții cu venituri foarte reduse tind să aleagă un automobil pe motorină. Votanții PNL și persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de ani sunt mai înclinați să achiziționeze un vehicul electric. De asemenea, votanții AUR, persoanele între 45 și 60 de ani și respondenții cu venituri foarte reduse preferă un automobil pe benzină.
Metodologia sondajului
Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat de INSCOP Research la comanda Strategic Thinking Group, în perioada 29 septembrie – 7 octombrie 2025. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu un eșantion simplu aleator de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Eveniment de lansare
Ediția a cincea a Barometrului Securității Energetice va fi lansată într-un eveniment organizat pe 28 octombrie, la Academia de Studii Economice din București, începând cu ora 10. Prezentarea cercetării sociologice va fi urmată de o dezbatere la care vor participa reprezentanți ai autorităților publice, ai companiilor, ai mediului academic, experți și reprezentanți ai mass-media.
Temele de discuție
Printre cele mai importante subiecte abordate în cadrul Barometrului Securității Energetice se numără:
- Impactul războiului din Ucraina asupra crizei energetice – percepții privind legătura dintre conflict și scumpirile la energie.
- Exploatarea gazelor din Marea Neagră (Neptun Deep) – beneficii economice, independență energetică.
- Relații regionale și solidaritate energetică – sprijin pentru Republica Moldova și Ucraina, precum și mecanisme de ajutor reciproc în cadrul UE.
- Sursele de energie și independența energetică – opinia publică despre energia regenerabilă, nucleară, gaze naturale și alte surse.
- Prețurile la energie și carburanți – cauzele percepute ale scumpirilor și responsabilitatea statului, companiilor sau factorilor internaționali.
- Politici guvernamentale și reglementare – plafonarea prețurilor, subvenții, ajutoare pentru consumatori și opțiuni privind piața reglementată versus liberă.
- Consumatori vulnerabili și sprijin social – definirea vulnerabilității energetice și preferința între ajutoare directe sau măsuri pentru eficiență energetică.
- Rolul statului versus companiile private în sectorul energetic.
- Schimbarea furnizorilor de energie – deschiderea consumatorilor către oferte alternative pentru gaze naturale și electricitate.
