Dosarul care a zguduit sistemul judiciar din Constanța reapare în fața judecătorilor
Inculpații din dosarul denumit generic „Fabrica de moșteniri”, care a avut un impact semnificativ asupra justiției din Constanța, revin în atenția judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța. Surse apropiate cazului au confirmat că procurorii DIICOT vor solicita, în zilele următoare, prelungirea măsurilor preventive impuse asupra inculpaților.
În prezent, măsurile preventive aplicate sunt următoarele: Viorica Stoian și Vlad Virgil se află în arest preventiv, în timp ce Vasile Deacu, Neagu Marinel, Steluța Neagu, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru sunt sub arest la domiciliu. Alți inculpați, precum notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica, George Mavroian, Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Ștefan Bulgaru și Nicoleta Pascale, se află sub control judiciar.
Decizia Curții de Apel Constanța va putea fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Potrivit DIICOT, în acest dosar sunt cercetați 13 inculpați pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
Conform anchetatorilor, unul dintre inculpați a profitat de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoane vătămate, recrutându-le, transportându-le și adăpostindu-le în imobile pe care le deținea în localitatea Oltina. Acesta a menținut persoanele în stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces). În perioada exploatării, persoanele vătămate au fost private de hrană, tratament medical corespunzător și îngrijire adecvată, necesară pentru cei aflați în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singuri.
Reținem că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă sunt etape și măsuri reglementate de Codul de procedură penală, având scopul de a crea un cadru procesual adecvat pentru administrarea probatoriului, fără a afecta principiul constituțional al prezumției de vinovăție.
