Conflictul comercial dintre SUA și China generează turbulențe în economia mondială
Liderii financiari internaţionali, participanţi la reuniunile FMI şi Băncii Mondiale, au părăsit capitala americană cu sentimente contradictorii. Există o uşurare că economia globală a rezistat mai bine decât se aşteptau la şocurile din primele nouă luni ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, dar şi o stare de epuizare din cauza incertitudinii persistente privind direcţia politicilor economice mondiale, conform Reuters.
După ce în aprilie îngrijorarea privind noile tarife „Liberation Day” impuse de administraţia Trump domina discuţiile, la întâlnirile din octombrie tonul s-a transformat în oboseală şi prudenţă. „A fost epuizant ca factor de decizie. De la Liberation Day încoace, trebuie mereu să ne adaptăm şi să explicăm publicului ce se întâmplă”, a declarat Piti Disyatat, viceguvernatorul Băncii Thailandei. Un oficial japonez a remarcat că „economia globală s-a dovedit mai rezilientă decât credeam”, dar a avertizat că „nu există spaţiu pentru a ne complace în faţa atâtor incertitudini”.
Tensiunile dintre Washington şi Beijing au revenit în prim-plan după ce China a introdus noi restricţii la exportul de minerale rare, iar Trump a răspuns prin reimpunerea tarifelor de 100% pentru exporturile chineze. Kristalina Georgieva, directoarea FMI, a afirmat că, paradoxal, nivelul ridicat de incertitudine a dus la o mai mare cooperare între factorii de decizie: „Poate pentru că riscurile sunt atât de mari, nu mai e loc pentru gesturi teatrale. Statele încep să înţeleagă că cooperarea internaţională nu poate fi considerată de la sine înţeleasă.”
Atât Georgieva, cât şi Ngozi Okonjo-Iweala, directoarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), au subliniat că, deşi tensiunile SUA–China rămân intense, nu s-a ajuns la un război comercial global. Din contră, multe state încearcă să îşi diversifice relaţiile bilaterale şi regionale. Ministra Finanţelor din Noua Zeelandă, Nicola Willis, a menţionat că Uniunea Europeană analizează o posibilă aderare la parteneriatul comercial transpacific (CPTPP), semn al dorinţei de a crea noi centre de cooperare economică în afara rivalităţii dintre SUA şi China.
Reuniunile au scos în evidenţă, de asemenea, tensiuni profunde în economia mondială, cum ar fi datoriile record, dezechilibre externe persistente, riscuri în sectorul financiar non-bancar şi impactul rapid al inteligenţei artificiale. Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a avertizat asupra lipsei de transparenţă în sistemul financiar global, afirmând: „Trebuie să ridicăm capacul şi să vedem ce se întâmplă în interior. Altfel, vom repeta greşelile din criza financiară din 2008.” Georgieva a adăugat că pieţele „s-au obişnuit prea mult cu riscurile”, ceea ce sporeşte pericolul unei corecţii bruşte.
Oficialii au convenit că criza climatică reprezintă ameninţarea economică supremă, în ciuda comentariilor recente ale lui Trump la ONU, care a numit schimbările climatice „o farsă”. Guvernatorul băncii centrale a Africii de Sud, Lesetja Kganyago, a subliniat că efectele climatice nu pot fi evitate prin izolaţionism: „În negocierile comerciale poţi pleca de la masă. În cele climatice, dacă pleci, se încălzeşte planeta – şi suferim cu toţii.”
Pe măsură ce lumea se adaptează la „o nouă normalitate” economică, marcată de rivalitatea SUA-China, protecţionism, digitalizare şi riscuri climatice, liderii financiari par conştienţi că epoca globalizării fără limite s-a încheiat. „Trebuie să reimaginăm globalizarea. Nu putem continua ca înainte,” a declarat şefa OMC.
