Reabilitarea Fâșiei Gaza: O provocare monumentală
După încetarea focului, mii de locuitori din Gaza s-au întors în cartierele lor, așteptându-se să găsească locuințele în ruine. Reconstruirea clădirilor, afacerilor și a instituțiilor necesare pentru a reveni la o viață normală este o sarcină descurajantă. Conform estimărilor ONU, pagubele se ridică la 70 de miliarde de dolari. Andreas Krieg, expert în securitate la King’s College London, afirmă: „Este mai rău decât să începi de la zero – aici nu începi de la zero, ci de la moloz”.
Nivelul de distrugere din Fâșia Gaza este „în prezent de aproximativ 84%”, iar în anumite părți, cum ar fi orașul Gaza, acesta ajunge chiar la 92%, conform lui Jaco Cilliers, reprezentant special al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru palestinieni. Această distrugere a generat cantități colosale de moloz, estimările BBC sugerând că ar putea exista peste 60 de milioane de tone de moloz care așteaptă să fie îndepărtate.
Îndepărtarea molozului
Molozul din Fâșia Gaza nu este doar grămezi de beton și metal contorsionat; el conține și rămășițe umane și bombe neexplodate. Philip Bouverat, fost director executiv al JCB, subliniază că „din perspectiva siguranței și a umanității, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să asiguri siguranța locurilor care au fost bombardate”. Procesul de reconstrucție va necesita importul în masă de materiale, iar Bouverat sugerează construirea unui port de apă adâncă pentru a aduce mii de containere.
Reabilitarea infrastructurii esențiale
Apa potabilă este o nevoie urgentă pentru locuitorii din Gaza. Potrivit estimărilor UNICEF, peste 70% din cele 600 de instalații de alimentare cu apă și canalizare au fost avariate sau distruse începând cu 7 octombrie 2023. Maher Najjar, director adjunct al Coastal Municipalities Water Utility, afirmă că „toate stațiile de epurare a apelor uzate sunt avariate”, iar reparațiile au fost dificile din cauza atacurilor continue.
Evaluările recente indică faptul că Gaza a suferit daune majore în infrastructura de apă, iar costul estimat al reparațiilor este de aproximativ 1 miliard de dolari. Imaginile din satelit arată distrugeri severe la stațiile de epurare, inclusiv la uzina de desalinizare a apei de mare, care a fost distrusă recent.
Problema locuințelor
Conform estimărilor UNOSAT, 282.904 case și apartamente din Gaza au fost avariate sau distruse. Administrația municipală din Gaza, condusă de Hamas, afirmă că 90% din drumuri au fost, de asemenea, afectate. Shelly Culbertson, cercetătoare principală la RAND Corporation, estimează că reconstrucția ar putea dura zeci de ani, cu planificare bună putând reduce timpul necesar.
Energia electrică
Înainte de război, sistemul de energie electrică din Gaza era deja sub presiune, iar de la începutul conflictului, 80% din activele de producție și distribuție a energiei electrice au fost distruse sau nefuncționale, cu un cost estimat al daunelor de peste 494 de milioane de dolari. Compania Gaza Electricity Distribution Cooperation a raportat că 70% din clădirile și instalațiile sale au fost distruse.
Agricultura
Analiza realizată de profesorul He Yin a constatat că 82,4% din culturile anuale și peste 97% din culturile arborescente au suferit daune semnificative. Declinele în agricultură au dus la insecuritate alimentară, iar Unosat a declarat că terenurile trebuie curățate urgent de bombe neexplodate pentru a permite cultivarea.
Eforturile de educație
Aproximativ jumătate din populația din Gaza avea sub 18 ani înainte de război, ceea ce face reconstrucția școlilor esențială. Agenția de ajutor a ONU, Unrwa, a declarat că 91,8% din clădirile școlare necesită „reconstrucție completă sau lucrări majore”. Instituțiile de învățământ superior nu au fost scutite, iar Universitatea al-Azhar a fost demolată în decembrie 2023.
