CCR analizează pe 5 noiembrie contestațiile ÎCCJ și AUR referitoare la reglementările pensiilor private
Curtea Constituțională discută pe 5 noiembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și cea a AUR referitoare la legea privind plata pensiilor private adoptată pe 8 octombrie de Camera Deputaților, ca for decizional. Legea, care stabilește modalitățile de retragere a fondurilor din Pilonul II și III, a trecut de votul final al Parlamentului. La vot, Partidul Oamenilor Tineri (POT) s-a abținut, iar parlamentarii AUR au votat „împotrivă”.
Varianta Guvernului prevedea ca, la momentul pensionării, participanții să poată retrage cel mult 30% din economiile acumulate, restul urmând a fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. O excepție a fost introdusă la Senat, care permite bolnavilor de cancer să retragă întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere. Legea vizează atât Pilonul II, în care contribuie aproximativ 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, cu peste 939.000 de participanți. Până acum, românii puteau retrage integral banii acumulați în fondul de pensii private.
ÎCCJ argumentează în sesizarea formulată la CCR că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, administratorii fondurilor având doar un drept de gestiune, iar statul exercitând o supraveghere publică fără a dispune de aceste active. Instanța supremă consideră că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, precum și determinarea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor, reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale, ce produce un dezechilibru grav al intereselor, contrar prevederilor constituționale.
Judecătorii susțin că, fără un scop clar definit și o compensație adecvată, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. ÎCCJ nu este de acord cu soluția ca plata pensiilor să nu fie efectuată de fondurile de pensii. Instanța a subliniat că participanții la fondurile de pensii și-au constituit economiile și și-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală și caracterul privat al activelor personale.
Înalta Curte consideră că Legea privind plata pensiilor private încalcă dreptul la proprietate privată, precum și principiul legalității, al securității raporturilor juridice și al încrederii legitime. Judecătorii menționează că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, orice ingerință a statului în proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public și să mențină un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
AUR a formulat și ea o sesizare la CCR, acuzând că prin acest proiect, Guvernul „fură pensiile românilor din pilonul II și III”. Potrivit AUR, inițiativa legislativă reprezintă o încercare a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciti ai contribuabililor. AUR susține că administratorii fondurilor vor beneficia de comisioane, în timp ce statul român găsește un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi mari.
În concluzie, AUR consideră că legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos, sugerând că regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață.
