Robert Fico opune rezistență sancțiunilor europene împotriva Rusiei
Slovacia și Austria au rămas ultimele obstacole în calea unui acord privind un nou val de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a invocat din nou dreptul de veto pentru a bloca adoptarea măsurilor, pregătind terenul pentru o confruntare directă la summitul liderilor europeni de săptămâna viitoare.
Pachetul de sancțiuni, aflat în discuție de aproape o lună, vizează gazul natural lichefiat (GNL) rusesc, infrastructura petrolieră, așa-numita „flotă fantomă”, platformele de criptomonede și circulația diplomaților ruși în interiorul blocului comunitar format din 27 de state. După săptămâni de negocieri, detaliile tehnice și juridice ale restricțiilor au fost finalizate, conform diplomaților citați de Euronews. Singurul pas rămas era votul final.
Cu toate acestea, miercuri, ambasadorii statelor membre reuniți la Bruxelles au sperat să ajungă la un acord, dar Slovacia și-a confirmat intenția de a bloca pachetul. Fico și-a explicat poziția după o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, António Costa, exprimându-și „uimirea” că summitul de săptămâna viitoare se va concentra din nou pe Ucraina, o temă recurentă la toate reuniunile.
„Nu sunt interesat să discut despre noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei până când nu voi vedea, în concluziile summitului, instrucțiuni politice clare pentru Comisia Europeană privind modul de abordare a crizei din industria auto și a prețurilor ridicate la energie, care fac economia europeană complet necompetitivă”, a declarat Fico miercuri. „Refuz ca astfel de probleme grave să fie ‘tratate’ în concluzii prin fraze generale, în timp ce decizii și poziții detaliate sunt rezervate sprijinului pentru Ucraina.”
Proiectul de concluzii, obținut de Euronews, include o secțiune amplă despre „Competitivitate și tranziția dublă”, care abordează diverse probleme ce afectează capacitatea Uniunii de a-și dezvolta economia și de a concura la nivel global. Într-un paragraf, textul afirmă că prețurile ridicate la energie „trebuie, de asemenea, abordate”. În altul, se cere „o atenție deosebită” acordată „industriilor tradiționale” europene, cum este cea auto, fără a intra însă în detalii concrete. Fico a anunțat că Slovacia va prezenta „propuneri mult mai concrete” privind energia și industria auto, pentru a fi discutate la summitul din 23 octombrie.
Austria, un alt obstacol
Prin aducerea în discuție a unor subiecte fără legătură directă cu Ucraina, Fico repetă strategia folosită la rundele anterioare de sancțiuni, când a renunțat la veto doar după obținerea unor concesii privind eliminarea treptată a combustibililor fosili din Rusia. Slovacia, la fel ca Ungaria, rămâne dependentă de energia rusă și s-a opus cu fermitate tranziției spre renunțarea la resursele Moscovei, care ar urma să se încheie până la finele lui 2027.
Anterior, Fico a cedat doar după ce a primit o scrisoare din partea Comisiei Europene cu asigurări neobligatorii legate de procesul de eliminare treptată, inclusiv posibilitatea de a folosi ajutoare de stat pentru reducerea prețurilor la energie. Slovacia se confruntă de ani de zile cu o rată ridicată a sărăciei energetice.
De această dată, premierul și-a extins revendicările la industria auto europeană. Fico a criticat în repetate rânduri legea europeană privind tranziția verde, care prevede interzicerea vânzării de mașini noi cu motoare cu ardere internă după 2035. Legislația, adoptată în mandatul anterior, a stârnit opoziția politicienilor conservatori și a intensificat lobby-ul industriei auto înaintea revizuirii interne de anul viitor.
Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a promis că se va opune termenului-limită din 2035: „O interdicție completă în 2035 nu va avea loc, atât timp cât pot face ceva în privința asta și voi face tot ce îmi stă în putință pentru a o împiedica”, a declarat Merz în fața reprezentanților sectorului auto aflat în dificultate.
Pe lângă Slovacia, Austria a apărut ca un alt obstacol în dezbaterea privind sancțiunile. Viena a cerut deblocarea acțiunilor unei companii rusești aflate pe lista neagră, Rasperia Trading, pentru a compensa una dintre cele mai mari bănci austriece, Raiffeisen Bank International, care a pierdut un proces de 2,1 miliarde de euro în instanțele din Moscova la începutul anului. Solicitatea a stârnit controverse între statele membre, care se tem că ar putea crea un precedent periculos și ar încuraja cereri similare în viitor.
Nu este clar dacă Viena va insista asupra subiectului până la summitul liderilor, având în vedere poziția sa izolată. Ministerul austriac de externe a transmis într-un comunicat: „Austria continuă să sprijine Ucraina și regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Desigur, Austria este angajată în protejarea intereselor companiilor austriece. Totuși, dorim să ne asigurăm că sancțiunile impuse de Europa pentru a slăbi Rusia nu ajung, indirect, să o avantajeze de două ori.”
