Papa Francisc: Calea unui fiu de imigranți argentinieni spre conducerea Vaticanului și impactul său asupra lumii
Alegerea Papei Francisc în martie 2013 a marcat începutul unei noi ere a conducerii Bisericii Catolice. De la prima sa apariție în public, după ce a devenit primul papă din emisfera vestică, liderul de la Vatican a inspirat și fascinat catolicii din întreaga lume, fiind declarat persoana anului 2013 de către revista Time, care l-a numit un „papă al poporului”. Suveranul pontif a murit luni, în a doua zi de Paște, după 12 ani în fruntea Bisericii Catolice, a anunțat Vaticanul.
În prima parte a pontificatului său, așteptările din partea credincioșilor și a întregii lumi erau uriașe. Papa Francisc vorbea în cuvinte simple, dar puternice. Suveranul Pontif a evitat capcanele obișnuite ale luxului papal, fiind văzut ca un outsider și un reformator natural. A provocat rumoare în rândul conservatorilor, însă nu suficient cât să afecteze susținerea globală de care se bucura. În cei aproximativ 12 ani de când a fost ales papă, Francisc și-a păstrat multe dintre caracteristicile prin care s-a remarcat inițial, schimbând fața Bisericii Catolice într-un mod semnificativ, cu efecte de lungă durată, inclusiv în domenii precum imigrația și protejarea mediului. Papa Francisc s-a aflat de multe ori prins între doi poli opuși – prea conservator pentru unii, prea liberal pentru alții.
Viața lui Jorge Mario Bergoglio, înainte să devină Papa Francisc
Jorge Mario Bergoglio, pe numele său real, s-a născut la Buenos Aires în 1936, fiind fiul unor imigranți italieni veniți în Argentina. Tatăl său, Mario, era contabil pentru o companie de căi ferate, iar mama sa, Regina Sivori, s-a dedicat creșterii celor cinci copii ai familiei. Bergoglio a studiat meseria de tehnician chimist și a lucrat în mai multe domenii, inclusiv ca om de serviciu și paznic de club de noapte. La doar 21 de ani, el s-a îmbolnăvit grav de pneumonie, doctorii fiind nevoiți să îi înlăture o parte din plămânul drept, ceea ce l-a făcut mai vulnerabil la răceli și alte boli respiratorii.
Un an mai târziu, în 1958, Bergoglio a intrat în ordinul iezuiților (Societatea lui Isus) și a devenit preot în 1969. Între 1973-1979, Bergoglio a fost superior provincial al ordinului în Argentina, în timpul unor vremuri dificile pentru țară. Lovitura de stat din 1976 a dus la „Războiul murdar”, în urma căruia mii de oameni au dispărut, fiind răpiți, torturați și, adesea, uciși. Liderul iezuiților la acea vreme, Pedro Arrupe, a devenit mentorul lui Bergoglio.
Pe măsură ce a avansat în ierarhia Bisericii, Bergoglio a trăit o viață simplă, călătorind cu transportul public sau pe jos, în loc să folosească o mașină cu șofer, fiind mereu preocupat de ajutorarea săracilor. Atunci când a fost ales papă, în 2013, el a ales numele Francisc în onoarea Sfântului Francisc de Assisi, care a trăit o viață umilă în slujba săracilor.
Conducerea Bisericii Catolice și reformele
Papa Francisc a preluat conducerea Bisericii Catolice într-un moment de cumpănă, după izbucnirea mai multor scandaluri de abuz sexual în rândul unor membri importanți ai clerului. El a promovat unitatea în rândul catolicilor, cerând ca Biserica să accepte diversitatea sa globală și continuând să susțină cauza persoanelor sărace și asuprite. În mai 2015, Papa Francisc a emis documentul Laudato si’ („Slavă ție”), o enciclică influentă în care a vorbit despre criza climatică și a denunțat consumul excesiv, susținând de asemenea drepturile popoarelor indigene.
Papa Francisc s-a întâlnit cu lideri politici și religioși, vizitând țări aflate în conflict și altele unde niciun papă nu mai fusese, inclusiv Irak și Mongolia. El a recunoscut în autobiografia sa intitulată „Speră” că simte o reputație pe care nu o merit, o stimă publică de care nu este demn.
Pelerinajul penitențial și problemele de sănătate
O parte importantă a pontificatului lui Francisc a fost reprezentată de scuzele publice oferite victimelor abuzurilor sexuale comise de membri ai clerului. În timpul „pelerinajului penitențial” din Canada în 2022, Papa Francisc s-a întâlnit cu victimele școlilor rezidențiale administrate de Biserica Catolică, unde copiii din comunitățile de indigeni erau asimilați cu forța și unde au avut loc abuzuri fizice și sexuale.
Papa Francisc a fost admirat pentru susținerea drepturilor omului și reformele sale. În 2023, el a aprobat oficial binecuvântarea cuplurilor de același sex. De-a lungul anilor, a suferit de mai multe probleme de sănătate, inclusiv dureri de sciatică și de genunchi, și a fost internat în spital în 2023 pentru bronșită și gripă, precum și pentru o intervenție chirurgicală la abdomen. În decembrie 2024, Papa Francisc a căzut și s-a lovit la bărbie, iar în februarie 2025 a fost internat pentru dublă pneumonie, fiind externat din spital abia luna trecută.
Ultima apariție în public a Papei Francisc a fost duminică, când a oferit o binecuvântare zecilor de mii de credincioși din Piața Sfântul Petru de la Vatican.
