Primul mesaj al președintelui exilat din Madagascar
Preşedintele Madagascarului, Andry Rajoelina, a transmis luni un mesaj în care a îndemnat la ”respectarea Constituţiei în vigoare”, în prima sa intervenţie publică după fuga din ţară, în contextul în care militari s-au alăturat manifestanţilor care contestau puterea, în weekend. Rajoelina a declarat că se află într-un ”loc sigur”, menţionând o ”tentativă de omor” fără a preciza locaţia sa actuală.
În cadrul unei intervenţii live difuzate pe reţelele de socializare şi la televiziunea publică din Madagascar, el a afirmat: ”Există o singură ieşire pentru rezolvarea acestor probleme, şi anume respectarea Constituţiei în vigoare în ţară”, respingând cererea mişcării de contestare de a demisiona. Această mişcare a apărut pe 25 septembrie pe insula săracă din Oceanul Indian.
Potrivit postului de radio RFI, Rajoelina a fost îmbarcat duminică ”la bordul unui avion militar francez către La Réunion, de unde a plecat către altă destinaţie împreună cu familia sa”. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni, în Egipt, că nu poate confirma informaţiile, dar şi-a exprimat ”îngrijorarea mare” faţă de situaţia din Madagascar.
Reales în 2023 pentru un mandat de cinci ani, într-un scrutin boicotat de opoziţie, Rajoelina a subliniat că un ”grup de militari şi politicieni s-a gândit să atenteze la viaţa” sa, motiv pentru care a fost nevoit să caute un loc sigur pentru a-şi proteja viaţa. Alocuţiunea sa, amânată de mai multe ori, a fost întreruptă de militarii veniţi la sediul televiziunii publice, care fac parte din unitatea Capsat, care a anunţat sâmbătă că ”refuză să tragă în manifestanţi”. Aceştia le-au permis manifestanţilor să ajungă în centrul capitalei, care era baricadat de jandarmi.
Noul şef al Statului Major, desemnat de ofiţeri din această unitate, generalul Démosthène Pikulas, s-a prezentat luni la sediul televiziunii publice malgaşe, TVM, pentru a ”interveni, rezolva conflictul şi a-şi asuma responsabilităţile”. Rajoelina a abordat, de asemenea, riscul epuizării finanţărilor internaţionale în cazul unei instabilităţi politice, similar cu situaţia de după lovitura de stat din 2009, care l-a adus la putere.
Conform datelor, cel puţin 80% dintre cei 32 de milioane de locuitori ai Madagascarului trăiesc cu mai puţin de 15.000 de ariary pe zi (aproximativ 2,80 euro), ceea ce reprezintă pragul sărăciei stabilit de Banca Mondială.
