OMS: O infecție din șase devine imună la antibiotice
O șesime din infecțiile bacteriene confirmate sunt rezistente la antibiotice, iar rata rezistenței la medicamente crește rapid, reprezentând o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică. Potrivit raportului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat recent, rezistența la antibiotice a crescut cu peste 40% în doar cinci ani, între 2018 și 2023, cu o creștere medie anuală de 5% până la 15%.
Raportul global de supraveghere a rezistenței la antibiotice a analizat 22 de antibiotice cheie utilizate pentru tratarea infecțiilor cauzate de cei mai comuni opt agenți patogeni bacterieni, inclusiv infecțiile tractului urinar și gonoreea. Rezistența la antimicrobiene (AMR) este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice din secolul XXI și ar putea îngreuna tratarea infecțiilor cotidiene.
Conform OMS, AMR este cauzată în principal de utilizarea excesivă și abuzivă a medicamentelor, care permite agenților patogeni să devină rezistenți, și este alimentată de condițiile sanitare precare și lipsa apei curate. În 2019, AMR bacteriană a dus la 1,27 milioane de decese și a contribuit la alte 4,95 milioane de decese.
„Rezistența la antimicrobiene depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. El a subliniat necesitatea utilizării responsabile a antibioticelor și asigurarea accesului la medicamentele adecvate, diagnostice de calitate și vaccinuri.
Rata rezistenței în Europa
Nivelul mediu al rezistenței la antibiotice în Europa a fost de 10,2%, fiind a doua cea mai scăzută rată dintre toate regiunile, sub media globală de 17,2%. Cea mai mare amenințare provine de la bacteriile gram-negative, cum ar fi E. coli și K. pneumoniae, care se numără printre cele mai grave infecții bacteriene. Raportul a constatat că peste 40% din E. coli și 55% din K. pneumoniae la nivel global sunt rezistente la tratamentul de primă alegere.
De asemenea, bacteria care provoacă gonoreea a dezvoltat rezistență la toate medicamentele disponibile pentru tratamentul de primă linie. Ciprofloxacina nu mai este adecvată din cauza rezistenței răspândite, iar azitromicina a fost eliminată din terapia de rutină, cu o rată de rezistență de aproape 26% în regiunea europeană.
Pe măsură ce bacteriile devin rezistente la antibioticele de primă linie, medicii sunt nevoiți să se bazeze din ce în ce mai mult pe tratamente de ultimă instanță, care sunt mai costisitoare și mai greu accesibile, în special în țările cu venituri mici și medii.
Provocările dezvoltării de noi antibiotice
Dezvoltarea de noi antibiotice a încetinit semnificativ din cauza lipsei unei piețe profitabile și a stimulentelor pentru companiile private să investească în acestea. Comisia Europeană a propus un „voucher” de exclusivitate pentru a stimula companiile care dezvoltă noi antibiotice, ca parte a pachetului său farmaceutic. Parlamentul European dorește să introducă recompense pentru intrarea pe piață a medicamentelor noi și un model de plată prin abonament la nivelul UE. Aceste propuneri sunt în prezent în dezbatere pentru actualizarea normelor farmaceutice ale UE.
În plus, alte inițiative, precum Parteneriatul global pentru cercetarea și dezvoltarea antibioticelor, urmăresc să dezvolte noi antibiotice pe baza unui model non-profit.
