Solidaritate neobișnuită în Madagascar
Grupuri de soldați din Madagascar s-au alăturat protestelor conduse de tineri în capitala Antananarivo, sâmbătă, după ce poliția a folosit grenade paralizante și gaze lacrimogene pentru a dispersa demonstranții. Soldații, care au declarat că vor refuza orice ordin de a trage asupra protestatarilor, au sosit în centrul adunării, în apropierea zonei Lacului Anosy, unde au fost întâmpinați cu urale.
Noile demonstrații conduse de tineri au atras mulțimi numeroase, fiind unele dintre cele mai mari adunări de la începutul mișcării de protest pe insula din Oceanul Indian, pe 25 septembrie. După intervenția brutală a poliției, soldații s-au alăturat protestatarilor, fiind întâmpinați cu strigăte de „Mulțumim!” din partea acestora. Unii dintre soldați fluturau steaguri ale Madagascarului, conform imaginilor apărute în presă.
Într-o întâlnire anterioară, soldații au declarat că nu vor lua măsuri împotriva protestatarilor, afirmând: „Să ne unim forțele, armata, jandarmii și poliția, și să refuzăm să fim plătiți pentru a trage asupra prietenilor, fraților și surorilor noastre.” Aceștia au cerut soldaților de la aeroport să „împiedice decolarea tuturor avioanelor” și celor din alte tabere să refuze ordinele de a trage asupra protestatarilor. „Îndreptați armele către cei care vă ordonă să trageți asupra camarazilor voștri de arme, pentru că ei nu vor avea grijă de familiile noastre dacă murim”, au adăugat soldații.
Demonstrațiile de sâmbătă au fost cele mai mari din ultimele zile ale mișcării conduse de tineri, care a izbucnit din cauza furiei provocate de penuria de energie electrică și apă, transformându-se într-o mișcare antiguvernamentală mai amplă. Deși nu este clar câți soldați s-au alăturat apelului de sâmbătă, mișcarea a fost comparată cu revolta populară din 2009, care l-a adus la putere pe actualul președinte, Andry Rajoelina.
Noul ministru al forțelor armate a cerut trupelor să „rămână calme”, subliniind importanța dialogului. „Armata malgașă rămâne un mediator și constituie ultima linie de apărare a națiunii”, a declarat acesta.
Reprimarea violentă a protestelor a dus la rănirea mai multor persoane, iar ONU a solicitat autorităților să „renunțe la folosirea forței inutile și să respecte drepturile la libera asociere și la întruniri pașnice”. Conform ONU, cel puțin 22 de persoane au fost ucise în primele zile ale protestelor, în timp ce președintele Rajoelina a contestat acest bilanț, afirmând că au existat doar „12 decese confirmate”, toți fiind „jefuitori și vandali”.
Rajoelina a adoptat inițial un ton conciliant, demitând întregul său guvern ca răspuns la proteste, dar ulterior a numit un ofițer militar în funcția de prim-ministru și a ales primii membri ai noului său cabinet din rândul forțelor armate și securității publice, anunțând că țara „nu mai are nevoie de tulburări”. Madagascar, una dintre cele mai sărace țări din lume, a cunoscut frecvente revolte populare de la obținerea independenței în 1960, inclusiv proteste în masă în 2009.
