Titanii tehnologiei se pregătesc pentru sfârșitul lumii
Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, nu este singurul miliardar care își construiește buncăre de lux în locații exotice precum Hawaii sau Noua Zeelandă. Aproximativ jumătate dintre super-bogații lumii ar avea astfel de „fortărețe subterane” pentru cazuri de apocalipsă, conform cofondatorului LinkedIn, Reid Hoffman. Cei mai influenți lideri din tehnologie se pregătesc pentru amenințări precum un nou război mondial, efectele schimbărilor climatice sau alte catastrofe neprevăzute. Zuckerberg ar fi început să lucreze la complexul său (Koolau Ranch) de 5,6 kilometri pătrați de pe insula Kauai din Hawaii încă din 2014. Se speculează că ferma va include un adăpost dotat cu sursă proprie de energie și provizii necesare supraviețuirii în caz de apocalipsă, potrivit revistei Wired.
Muncitorii care lucrează la proprietatea lui Zuckerberg sunt obligați prin contract să nu ofere detalii despre uriașul proiect. O înaltă zidărie de aproape doi metri înconjoară proprietatea. Când a fost întrebat dacă își construiește un buncăr pentru apocalipsă, Zuckerberg a răspuns că nu. Spațiul subteran care se întinde pe o suprafață de peste 450 de metri pătrați este descris de el drept „ca un mic adăpost, ca un subsol”. De asemenea, Zuckerberg a achiziționat alte 11 proprietăți în cartierul Crescent Park din Palo Alto, California, având la dispoziție alți 650 de metri pătrați de spații subterane. Vecinii săi sugerează că „subsolul” clădirii sale din California este, de fapt, un buncăr, asemănător unui adevărat „Batcave” al unui miliardar.
Liderii din tehnologie și teama de propriile creații
Conform unor surse, mai mulți lideri din domeniul tehnologiei au achiziționat proprietăți mari cu spații subterane pentru a le transforma în buncăre de lux. Unul dintre cei îngrijorați de progresul rapid al inteligenței artificiale este Ilia Suțkever, cercetător-șef și cofondator al OpenAI, care a creat ChatGPT. Suțkever a afirmat că ar putea fi necesar să se construiască un adăpost subteran pentru cercetătorii de top înainte ca inteligența artificială generală (AGI) să fie dezvăluită public.
Mulți oameni de știință și lideri din tehnologie, inclusiv cei implicați în dezvoltarea inteligenței artificiale, par să fie foarte preocupați de potențialul acesteia, care ar putea egala inteligența umană. Există întrebări cu privire la momentul în care va apărea AGI și dacă aceasta ar putea deveni suficient de puternică pentru a provoca îngrijorări chiar și în rândul oamenilor obișnuiți. Fondatorul Anthropic, Dario Amodei, a estimat că AGI ar putea apărea chiar în 2026.
Percepții contrastante asupra AGI
Mai mulți lideri din tehnologie consideră că AGI este iminentă. Sam Altman, șeful OpenAI, a declarat că aceasta va veni „mai repede decât cred cei mai mulți oameni din lume”. De asemenea, Demis Hassabis, cofondator al DeepMind, a prezis că momentul va veni în următorii 5-10 ani. Totuși, alții sunt mai sceptici. Wendy Hall, profesoară de informatică la Universitatea din Southampton, a afirmat că tehnologia AI este uimitoare, dar nu se află aproape de nivelul inteligenței umane.
Un motiv pentru entuziasmul din Silicon Valley este ideea că AGI ar putea fi un precursor al unei etape și mai avansate în evoluția inteligenței artificiale: superinteligența artificială (ASI), care ar depăși inteligența umană. Buncărele anti-apocalipsă nu sunt o soluție perfectă. Un fost bodyguard care a lucrat pentru un miliardar cu un buncăr a dezvăluit că prioritatea echipei de securitate era să-l elimine pe șeful lor în cazul unei apocalipse.
Critica asupra viziunii AGI
Unii experți consideră că declarațiile legate de AGI sunt adesea exagerate și că firmele de tehnologie ar trebui să se concentreze pe modalitățile prin care pot îmbunătăți viața oamenilor. Vince Lynch, director general al IV.AI, a declarat că ideea AGI este „marketing excelent” și că dezvoltarea acesteia necesită multă putere de calcul și creativitate umană. Neil Lawrence, profesor de învățare automată la Universitatea Cambridge, a adăugat că ideea unei inteligențe artificiale generale este la fel de absurdă ca cea a unui vehicul artificial general, subliniind importanța contextului în utilizarea tehnologiei.
