Acțiune în instanță împotriva Guvernului și AEP: „Interimatul Primăriei Capitalei a pierdut legitimitatea democratică”
Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost date în judecată pentru neorganizarea, în termenul legal de 90 de zile, a alegerilor pentru funcția de primar general al Capitalei, vacantată după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României. Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în acest an, nu mai pot fi organizate alegeri la București, cu excepția cazului în care săptămâna viitoare va fi adoptată o hotărâre de Guvern, iar Coaliția nu ajunge la un acord pe acest subiect.
Reclamanții – Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru și Asociația Dreptul Urbanismului – cer instanței, în acțiunea depusă la Curtea de Apel București, să oblige Guvernul să emită de urgență hotărârea pentru organizarea alegerilor. Aceștia susțin că „mandatul interimar al viceprimarului a depășit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”. De asemenea, ei acuză o „tăcere administrativă” care suspendă dreptul de a alege și de a fi ales.
Pânișoară, președintele Asociației Dreptul Urbanismului, a inițiat anterior numeroase acțiuni împotriva lui Nicușor Dan în perioada în care acesta era primar. Dumitrescu a fost consilier general PNL între 2016-2020, iar Podaru a fost consilier local PNL la sectorul 1, demisionând recent și formulând acuzații de cenzură în politică.
Solicitările către instanță
În cererea de chemare în judecată, reclamanții solicită instanței să constate „nelegalitatea pasivității Guvernului României și a AEP” în organizarea alegerilor locale. Aceștia cer ca AEP să inițieze procedurile legale și să propună Guvernului data alegerilor pentru Primăria Capitalei. De asemenea, solicită ca instanța să oblige Guvernul să emită hotărârea în acest sens și să aplice amenda cominatorie prevăzută de lege pentru fiecare zi de întârziere.
Reclamanții consideră că, odată cu încetarea mandatului de primar general, funcția a devenit vacantă și că Guvernul avea obligația de a stabili data alegerilor în termen de 90 de zile. Aceștia afirmă că tăcerea Guvernului și a AEP reprezintă o încălcare a legii și o negare a voinței politice a cetățenilor.
Argumentele reclamanților
Conform reclamanților, obligația de a organiza alegeri în termen de 90 de zile este o normă de ordine publică, iar nerespectarea acesteia generează nelegalitatea interimatului. Ei subliniază că această obligație este o datorie pozitivă a statului, așa cum este prevăzut în Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Reclamanții argumentează că refuzul Guvernului și al AEP de a-și exercita atribuțiile este contrar principiilor statului de drept și democrației. Aceștia consideră că acțiunea în instanță nu este doar o formalitate juridică, ci un demers necesar pentru restabilirea ordinii democratice și a respectului față de lege.
