Escapada ingenioasă a Alinei Bica: cum a transformat arestul nocturn în libertate provizorie!
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au utilizat un artificiu juridic prin care Alina Bica a scăpat de efectele condamnării de patru ani de închisoare primite în anul 2019. Aceștia au considerat că arestul la domiciliu petrecut de fosta şefă a DIICOT pe timpul nopţii în casa ei din Italia poate fi asimilat cu detenţia într-un penitenciar din România. Decizia a fost luată pe 3 octombrie, când judecătorii au stabilit că Alina Bica şi-a executat pedeapsa în Italia, deşi nu a petrecut nicio zi efectiv în închisoare.
Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. După pronunţarea sentinţei, a fugit din România, fiind localizată în Costa Rica, împreună cu Elena Udrea, și ulterior s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată. În noiembrie 2020, Curtea de Apel din Bari a decis ca pedeapsa primită în România să fie executată formal în Italia, scăzând din condamnare perioada de arest preventiv și arest la domiciliu executată în România.
Astfel, judecătorii italieni au hotărât ca pedeapsa rămasă – 3 ani, 9 luni și 16 zile – să fie executată în arest la domiciliu, între orele 21:00 și 7:00. După ce a „executat” pedeapsa în Italia, Bica a depus contestaţii la executare în instanţele din România. Pe 9 iulie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a recunoscut decizia instanţelor italiene, fără a se pronunţa asupra altor aspecte juridice, precum mandatul de executare a pedepsei emis de Tribunalul Bucureşti și mandatul european de arestare emis pe numele Alinei Bica.
Pe 4 septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că revine instanţei de executare din statul care a emis mandatul european de arestare, în acest caz România, sarcina de a menţine sau retrage formele de executare. CJUE a precizat că un stat care a pronunţat o soluţie de condamnare poate refuza recunoaşterea unei decizii a altui stat, dacă consideră că pedeapsa nu a fost efectiv executată.
Un judecător delegat a deschis un proces nou la Curtea de Apel Bucureşti pentru a clarifica statutul juridic al Alinei Bica. Judecătorii români trebuiau să determine dacă pedeapsa a fost executată în Italia sau dacă trebuie solicitată predarea persoanei condamnate pentru a executa pedeapsa în România. Conform deciziilor CEDO, o persoană nu poate executa o pedeapsă mai mare decât cea stabilită în decizia de condamnare, iar Italia a recunoscut că Alina Bica a executat pedeapsa, ceea ce a complicat situația juridică.
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au găsit un artificiu prin care să echivaleze arestul la domiciliu din Italia cu detenţia într-un penitenciar din România. Aceștia au considerat că regimul de arest la domiciliu petrecut de Alina Bica în Italia este similar cu regimul deschis din închisorile din România, chiar dacă această echivalare nu este prevăzută în legislaţie. Judecătorii români au stabilit că durata executată pe teritoriul Italiei, de 3 ani, 9 luni şi 16 zile, a constituit o privare de libertate a persoanei condamnate.
În consecinţă, judecătorii au decis că nu mai există temeiuri pentru menţinerea mandatului european emis pe numele Alinei Bica. Aceștia au declarat că pedeapsa stabilită prin sentinţa penală este executată integral, retrăgând formele de executare emise pe numele condamnatei.
