Transformarea Premiului Nobel pentru Pace în fixația lui Donald Trump
Donald Trump a transformat Premiul Nobel pentru Pace într-o obsesie personală. Președintele Statelor Unite, care susține că a contribuit la încheierea mai multor conflicte internaționale, afirmă că „ar fi o insultă pentru SUA” să nu primească această distincție prestigioasă. De la revendicarea medierii unor dispute până la sugestii venite din partea unor lideri străini, Trump caută recunoașterea globală a unei misiuni de pace pe care experții o consideră exagerată, potrivit AFP și Agerpres.
În cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, Trump a declarat: „toată lumea spune că ar trebui să primesc Premiul Nobel”. El consideră că a pus capăt unui număr de șapte conflicte, menționând medierile sale între India și Pakistan, Cambodgia și Thailanda, Egipt și Etiopia, Rwanda și Republica Democrată Congo, Serbia și Kosovo. Cu toate acestea, experții estimează că președintele își exagerează rolul, dacă nu chiar îl inventează.
Recent, Trump a afirmat că ar câștiga și mai multe puncte dacă eforturile sale pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza vor avea succes. Forumul Familiilor, organizația principală a rudelor ostaticilor din Israel, a solicitat deja ca lui Trump să i se acorde Nobelul, considerându-l pe acesta „determinant în instaurarea păcii” în regiune.
Invocarea prestigioasei recompense a devenit, pentru unii lideri străini, un semn de bunăvoință diplomatică față de un președinte american care „a dat peste cap” ordinea internațională. Astfel, Pakistanul și premierul israelian Benjamin Netanyahu l-au propus pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace. La o reuniune din iulie, Trump a ascultat răspunsurile pozitive ale liderilor africani la întrebarea dacă ar merita această recompensă și a spus: „Aș putea face asta toată ziua”.
Directorul Pfizer, Albert Bourla, a susținut că dezvoltarea rapidă a unui vaccin contra COVID-19 în timpul primului mandat al lui Trump „merită” distincția. Propunerile de nominalizare pot fi făcute de mii de persoane, inclusiv parlamentari, miniștri, profesori universitari și foști laureați. Termenul limită pentru depunerea propunerilor este 31 ianuarie, iar anunțul va fi făcut pe 10 octombrie.
Profesoara de drept Anat Alon-Beck a înaintat, de asemenea, numele lui Trump comitetului Nobel, apreciind „extraordinara autoritate” și „talentul strategic” al acestuia pentru a „promova pacea și a asigura eliberarea ostaticilor” din Fâșia Gaza. Cu toate acestea, experții consideră că șansele lui Trump sunt aproape nule, ceea ce el însuși recunoaște, plângându-se de acest lucru. „Orice aș face, nu voi avea Premiul Nobel”, a declarat Trump în iunie pe rețeaua sa socială Truth Social. În februarie, în prezența lui Benjamin Netanyahu, el a afirmat: „Eu îl merit (premiul), însă ei nu mi-l vor da niciodată”.
Potrivit publicației norvegiene Dagens Naeringsliv, Trump a discutat subiectul cu ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg, pe care îl cunoaște din vremea când acesta era secretar general al NATO. Garret Martin, profesor de relații internaționale, a comentat că Trump are o reputație de a fi avid de recompense și premii, ceea ce îl face încântat de această recunoaștere internațională. De asemenea, de când Trump și-a declarat ambițiile prezidențiale, el s-a poziționat ca un adversar al lui Barack Obama, care a câștigat Nobelul pentru Pace în 2009, ceea ce a generat controverse.
Alți trei președinți americani au fost onorați cu acest premiu: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson și Jimmy Carter. De asemenea, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat în 1973 lui Henry Kissinger, o alegere care a fost foarte criticată în multe țări.
