Este permis ca părinții să transmită întreaga avere unui singur descendent?
Pe rolul instanțelor din România există mii de cauze civile care dezbat neînțelegeri între copii și părinți sau între moștenitori, toate având un singur numitor comun: lupta pentru bunurile părinților. În anumite situații, părinții nu doresc să împartă averea în mod egal între moștenitori sau aleg să lase totul unui singur copil.
Un exemplu ar fi un părinte care are doi moștenitori și vrea să lase apartamentul său doar unuia dintre aceștia. În acest context, se ridică întrebarea: este vorba despre dezmoștenirea unuia dintre copii? Potrivit legii, atât timp cât părinții sunt în viață, bunurile lor le aparțin integral, iar aceștia au dreptul de a le transfera unui singur copil prin contract de vânzare-cumpărare, cu acordul acestuia. Orice altă modalitate poate fi contestată în instanță, indiferent dacă este vorba despre testament sau alte forme de contract.
Ce prevede Codul civil
Un singur copil moștenește, de obicei, întreaga moștenire (100%) dacă nu există soț supraviețuitor. În cazul în care există un soț supraviețuitor, acesta are o cotă, iar restul revine copilului, care devine moștenitorul universal legal. Totuși, copilul are dreptul la rezerva succesorală, o cotă din moștenire care nu poate fi exclusă prin testament, chiar dacă părintele ar încerca să-l dezmoștenească.
În cazul în care a rămas un singur părinte (soțul supraviețuitor), copilul moștenește 75% din moștenirea defunctului, iar ceilalți 25% revin părintelui supraviețuitor. Dacă există un testament, acesta nu poate exclude complet copilul de la moștenire, având dreptul la rezerva succesorală, care reprezintă jumătate din cât ar fi moștenit în lipsa testamentului (adică 3/4 din 75%, adică 56,25% din totalul moștenirii).
Ce este rezerva succesorală?
Rezerva succesorală reprezintă o parte din moștenire care nu poate fi lăsată străinilor prin testament, oferind copilului un drept garantat asupra acestei cote, pentru a-i proteja interesele economice.
În ce condiții poate fi dezmoștenit un copil
Un părinte sau părinții nu pot dezmoșteni copiii în integralitate decât în cazul ingratitudinii sau nedemnității. Ingatitudinea se referă, de exemplu, la o persoană condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea. De asemenea, nedemnitatea judiciară poate interveni în anumite situații:
- Persoana condamnată penal pentru săvârșirea, cu intenție, a unor fapte grave de violență împotriva celui care lasă moștenirea;
- Persoana care, cu rea-credință, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
- Persoana care, prin viclenie sau violență, a împiedicat pe cel care lasă moștenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
În concluzie, dacă cineva este dezmoștenit prin dispoziție testamentară, acesta va obține, oricum, jumătate din cota rezervată pe care o avea. Persoanele care pot moșteni, dar nu sunt rezervatare, pot fi dezmoștenite prin testament.
