Sărbătoarea Învierii: Rădăcini și Obiceiuri Pascale Ortodoxe
În 2025, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 20 aprilie, aceeași dată cu Paștele catolic. Această sărbătoare are o dată variabilă, stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea din 325 e.n., care a decis că Paștele Ortodox se celebrează în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară.
Față de acum un secol, tradițiile legate de Paște au suferit modificări semnificative, cu un număr mult mai mic de obiceiuri păstrate. Multe dintre tradițiile de la începutul secolului XX erau corelate cu bunăstarea gospodăriei. De exemplu, problemele legate de sănătatea animalelor sau de vreme erau critice pentru supraviețuirea unei familii. În prezent, există mult mai puține gospodării cu animale de curte.
Tradițiile de Paște: Ouăle, pasca, mielul
După al Doilea Război Mondial, multe tradiții au dispărut, în special din cauza colectivizării și a migrării tinerilor spre orașe. Totuși, au rămas obiceiuri, cum ar fi aducerea alimentelor la biserică pentru a fi sfințite (ouă, pască, slănină). Tradiția înroșirii ouălor este populară, dar încondeiatul ouălor este mult mai rar. Astăzi, mulți cumpără ouă deja vopsite. De asemenea, costumul popular nu mai este purtat atât de frecvent.
Ouăle de Paște
Ouăle roșii au o legătură simbolică cu patimile lui Iisus. Se spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roșii. O altă legendă povestește că Sfânta Maria, venind să își vadă Fiul răstignit, a adus ouă într-un coș, care s-au însângerat stând sub cruce.
Se mai spune că rabinii farisei, după răstignirea lui Iisus, au organizat un ospăț de bucurie, iar unul dintre ei a prezis că ouăle vor deveni roșii când Iisus va învia. Imediat, ouăle s-au colorat, iar cocoșul a început să bată din aripi. Vopsirea ouălor are legătură și cu mitul cosmogonic al oului primordial, prezent în unele legende românești. În tradiția creștină, ouăle roșii simbolizează sângele lui Iisus și miracolul renașterii.
Ouăle se ciocnesc la masa de Paște, respectând un ritual specific: persoana mai în vârstă ciocnește prima oul, rostind „Hristos a Înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a Înviat!”. Deși inițial roșii, ouăle de Paște sunt acum divers colorate și, în unele zone, încondeiate cu diferite motive.
Tradiția adunării ouălor de Paște se desfășura în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită „miercurea Paresimilor”. Gospodinele nu strângeau ouăle până în această zi, crezând că cele culese atunci nu se vor strica până la Paște. Vopsirea lor avea loc în joia din săptămâna premergătoare Paștelui, dar niciodată în Vinerea Mare.
Pasca
Pasca este un preparat specific meniurilor de Paști, având semnificații adânci. Fie că este făcută cu brânză dulce sau sărată, pasca simbolizează sacrificiul lui Iisus. Inițial, era o pâine nedospită din cinci cereale, cunoscută sub numele de „pâinea săracilor”. De-a lungul timpului, a devenit un preparat nelipsit de pe masa de Paști, având ca bază aluatul de cozonac, brânză de vaci și diverse arome. Decorațiunea comună a pascăi este crucea, simbolizând răstignirea Mântuitorului.
Pasca se pregătește în Sâmbăta Mare, iar forma sa rotundă amintește de scutecele pruncului Iisus.
Mielul
Mielul este un simbol al sacrificiului lui Iisus și, alături de ouă, este prezent pe masa de Paști. Tradiția mielului provine de la evreii care îl ofereau ca jertfă. În perioada creștină timpurie, creștinii serveau mielul întreg la masa de Paști, obicei menținut chiar și de Papa. După secolul al X-lea, au început să fie utilizate doar porțiuni de miel.
Conform tradiției populare, mielul aduce noroc, iar întâlnirea cu un miel în apropierea Paștelui este considerată un semn de bunăstare. De asemenea, se spune că diavolul nu poate lua forma mielului, datorită asociării acestuia cu sacralitatea.
