Nutriția și gestionarea problemelor de sănătate mintală
Toamna este considerată de unii ca fiind a doua primăvară, datorită diversității de culori generate de scăderea sintezei de clorofilă, în urma diminuării intensității luminii. Aceste schimbări afectează nu doar natura, ci și starea noastră psihoemoțională. Expunerea la o cantitate mai mică de lumină determină epifiza să producă mai multă melatonină, în timp ce nucleii Raphe din trunchiul cerebral scad sinteza de serotonină.
Serotonina joacă un rol crucial în inducerea stării de bine, creșterea vigilenței și menținerea echilibrului emoțional. O scădere a sintezei acesteia poate duce la tristețe, iritabilitate și depresie. În contrast, melatonina este responsabilă pentru inducerea somnului, iar creșterea acesteia poate explica starea de somnolență pe care o resimțim în perioada toamnei. De aceea, acest sezon poate fi asociat cu o creștere a depresiei și anxietății.
Un factor semnificativ, dar adesea neglijat, al oboselii din această perioadă este continuarea activităților la același nivel ca în sezonul cald. De-a lungul istoriei, oamenii au respectat bioritmurile naturale, iar astăzi, cu iluminatul artificial, ne-am îndepărtat de acest firesc, ceea ce duce la oboseală și iritabilitate.
Alimentația are un rol semnificativ în starea noastră de bine. Un raport al Institutului Național de Sănătate Publică din Quebec arată că alimentele ultraprocesate, precum băuturile răcoritoare, produsele de panificație din făină albă și fast-food-ul, constituie aproximativ o treime din alimentele consumate. Aceste alimente, bogate în zaharuri simple, sodiu și grăsimi saturate, au un impact negativ semnificativ asupra sănătății.
Aditivii, cum ar fi emulsificatorii, utilizati în produsele ultraprocesate, pot perturba echilibrul microbiotei intestinale, influențând activitatea cerebrală prin intermediul nervului vag. Studiile sugerează că dezechilibrul microbiotei intestinale poate contribui la creșterea anxietății și inhibarea dorinței de socializare.
Consumul de alimente ultraprocesate stimulează producția de dopamină, ceea ce provoacă o senzație de plăcere. Cu toate acestea, aceste alimente pot deregla controlul apetitului, ducând astfel la supraconsum și obezitate. Aceste efecte negative sunt mai pronunțate comparativ cu alimentele naturale.
Psihiatria nutrițională
Prin inducerea simultană a plăcerii și anxietății, consumul de alimente ultraprocesate contribuie la starea de confuzie psihoemoțională a generației actuale. Abordarea tradițională a tulburărilor de anxietate include psihoterapia și medicamentele anxiolitice, însă psihiatria nutrițională a apărut ca un nou domeniu de studiu, axat pe prevenirea și tratarea afecțiunilor mentale prin intervenții nutriționale.
Cercetările recente identifică alimentele cu efecte antidepresive. Un studiu din 2021 a clasificat alimentele și nutrienții în funcție de legătura lor cu anxietatea. Dietele bogate în grăsimi, zahăr, făină albă și îndulcitori artificiali sunt asociate cu o incidență mai mare a anxietății. În contrast, fructele și legumele, acizii grași omega-3 și omega-9, alimentele fermentate și dieta mediteraneană sunt corelate cu niveluri mai scăzute ale anxietății.
Consumul regulat de ceai verde, bogat în polifenoli, poate reduce cu 50% riscul de declin cognitiv, în special la persoanele predispuse genetic la boli neurodegenerative. De asemenea, DHA, un acid gras omega-3 esențial, este crucial pentru integritatea barierei hematoencefalice, protejând creierul de toxine.
Cacaua, o sursă bogată de polifenoli, face din ciocolata neagră un aliment benefic pentru sănătatea creierului și starea de bine. Flavonoidele din cacao îmbunătățesc circulația sanguină cerebrală și stimulează eliberarea de endorfine, contribuind la menținerea unui tonus psihoemoțional pozitiv.
