Carnea nu ar trebui să fie vedeta mesei, atrag atenția experții
Carnea nu trebuie să se afle în centrul alimentației umane, conform unei vaste coaliții de oameni de știință care a făcut această afirmație la finalul anilor 2010, generând furia reprezentanților industriei cărnii. Acești cercetători au reiterat această concluzie, bazându-se pe date și mai solide, conform cărora o dietă bazată pe fructe, legume și nuci, dar săracă în carne și produse lactate, ar putea preveni aproximativ 15 milioane de decese la nivel mondial anual.
Un studiu de sinteză publicat în revista The Lancet de către comitetul Eat-Lancet Commission, format din aproximativ 100 de experți în nutriție, mediu și sănătate publică, subliniază că „consumul de carne roșie este asociat cu un risc mai mare de mortalitate în țările în care acesta este ridicat de mai multe decenii”.
Noul raport din 2025 are scopul de a oferi soluții pentru ca întreaga populație mondială să beneficieze de o alimentație sănătoasă, fără a afecta mediul înconjurător. Acest vast program se bazează pe un raport publicat în 2019 care a stârnit reacții divergente în rândul publicului și al industriei agroalimentare.
Dieta pentru sănătate planetară
Denumit „dietă pentru sănătate planetară”, acest regim alimentar acordă un rol minim cărnii roșii, recomandând un consum de doar 14 grame pe zi, adică jumătate din media mondială. Experții sugerează în schimb consumul de cereale integrale, fructe, legume, nuci și leguminoase, precum lintea și fasolea, cu cantități moderate de pește, lactate și carne.
Deși autorii au precizat că aceste cifre constituiau doar un cadru general, publicarea raportului a generat reacții variate, cu multe federații din sectorul agroalimentar respingând recomandările ca fiind caricaturale și nepotrivite obiceiurilor locale. Totuși, comunitatea științifică a primit bine aceste recomandări, în ciuda criticilor privind luarea în considerare insuficientă a inegalităților sociale în accesul la hrană.
Un bilanț realizat în 2023 a arătat că opiniile asupra acestor concluzii au fost, în general, mai degrabă pozitive decât negative. În septembrie, ONG-ul Changing Markets a publicat un raport acuzând mai mulți actori din sectorul agroalimentar că au orchestrat o campanie de dezinformare online împotriva concluziilor comisiei.
Recomandări actualizate
Cercetătorii au publicat recent recomandările lor actualizate, inclusiv o secțiune despre „justiția socială”, care discută despre condițiile de muncă ale lucrătorilor din industria agroalimentară. În ceea ce privește recomandările alimentare, aceștia susțin că cea mai bună dietă pentru sănătate „se bazează în primul rând pe surse vegetale, cu o proporție moderată de alimente de origine animală și cu cât mai puțin zahăr adăugat, mai puține grăsimi saturate și mai puțină sare”.
Consumul mediu de carne roșie ar trebui să se limiteze la 15 grame pe zi, conform cercetătorilor. Legumele, fructele și cerealele integrale ar trebui consumate în cantități de 200 de grame, 300 de grame și, respectiv, 210 grame pe zi. Produsele lactate ar trebui să reprezinte 250 de grame, iar peștele sau fructele de mare și carnea albă, cum ar fi cea de păsări, 30 de grame fiecare.
Aceste cifre sunt foarte apropiate de cele din raportul precedent. Deși autorii recunosc că recomandările lor pot provoca carențe pe termen scurt la anumite persoane, ei subliniază beneficiile pe termen lung, inclusiv o reducere cu 27% a riscului de deces prematur, incidențe mai scăzute ale bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și altor boli cronice.
Impactul asupra mediului
Raportul din 2025 sugerează că o tranziție globală către „dieta pentru sănătate planetară” ar putea preveni aproximativ 15 milioane de decese pe an și ar reduce cererea de alimente care necesită resurse intensive, cum ar fi carnea roșie. Actualele sisteme alimentare globale contribuie la 30% din emisiile de gaze cu efect de seră și sunt un factor principal în depășirea limitelor planetare, afectând clima, biodiversitatea și consumul de apă dulce.
Autorii raportului subliniază că, deși la nivel global se produc suficiente alimente, aproape jumătate din populația planetei nu are acces sigur la hrană sănătoasă, un mediu curat sau un salariu decent. Alimentația celor mai bogați 30% oameni din populația globală este responsabilă pentru aproximativ 70% din presiunile globale asupra mediului cauzate de sistemele alimentare.
Concluziile raportului sugerează că, prin adoptarea dietelor sănătoase și politici climatice puternice, emisiile de gaze cu efect de seră ar putea scădea cu mai mult de jumătate, echivalentul eliminării emisiilor de la toate centralele electrice pe cărbune la nivel global. De asemenea, se recomandă guvernelor să promoveze alimentele sănătoase prin impozitarea produselor nesănătoase și oferind subvenții pentru fructe și legume.
