De ce investitorii americani evită România
Departamentul de Stat din SUA a publicat un amplu raport privind „mediul investițional din România”, criticând modul în care autoritățile de la București se raportează la investitorii străini, în special la cei americani. Printre problemele semnalate se numără corupția în instituțiile românești, atât la nivel central, cât și local, lipsa de transparență a Executivului și incompetența instanțelor de judecată.
Corupția, o problemă majoră
Raportul analizează atât datele instituțiilor internaționale, cât și experiențele investitorilor americani care au interacționat cu oficialitățile din România. Investitorii s-au plâns de corupția din cadrul guvernului și din mediul de afaceri, menționând frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale.
Conform Eurobarometrului din iulie 2024, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită, mult peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre aceștia cred că funcționarii publici favorizează membrii familiei sau prietenii. Cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale includ:
- legislația și politicile în continuă schimbare (93%),
- ratele de impozitare (85%),
- complexitatea procedurilor administrative (82%),
- corupția (71%).
Progrese și provocări în combaterea corupției
România a făcut progrese în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62. De la ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) în 2022, Comisia Europeană continuă să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept.
Probleme în sistemul judiciar
Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte rămân răspândite în anumite sectoare, iar progresul în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției este lent. Modificările anterioare ale legilor justiției și presiunile asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției. Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției prescripției răspunderii penale.
Strategia națională anticorupție a României (2021-2025), aprobată în decembrie 2021, se concentrează pe recuperarea activelor și consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Confiscate (ANABI). Deși legislația interzice mita și alte acte de corupție, sistemul judiciar rămâne în mare parte ineficient, iar digitalizarea este încă în curs de dezvoltare.
Impactul asupra mediului investițional
În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. România a avut 137 de cazuri prezentate la CEDO, plasându-se printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cazuri.
Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) are rolul de a se asigura că toate impozitele sunt colectate și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Deși există legi privind confiscarea bunurilor, un regim funcțional este încă în curs de elaborare.
În timp ce societățile private utilizează controale interne și programe de etică pentru a detecta și preveni mita, guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat. În 2023, România a înființat o agenție de monitorizare a performanței întreprinderilor de stat pentru a aplica măsurile actualizate de guvernanță corporativă.
Raportul de 30 de pagini analizează și alte domenii care ar putea influența investițiile străine, subliniind incompetența instanțelor de judecată și lipsa de transparență din Executiv.
