Viziunea lui Donald Trump pentru o soluție în Gaza
Luni, 29 septembrie 2025, președintele american Donald Trump a prezentat un plan în 20 de pași pentru pacea din Gaza, care a fost acceptat imediat de premierul israelian Benjamin Netanyahu. Trump a declarat că propunerea marchează un moment „istoric” care este „foarte aproape” de a pune capăt conflictului. Planul este în prezent analizat și de gruparea palestiniană islamistă Hamas, care a primit documentul prin intermediul mediatorilor egipteni și qatarezi. Dacă va fi acceptat, ostilitățile ar urma să înceteze „imediat”, conform planului. Totuși, având în vedere eșecurile anterioare ale SUA în negocierile de pace, există motive de scepticism.
Principalele puncte ale noului plan
Planul lui Trump prevede retragerea completă a armatei israeliene din Fâșia Gaza în trei etape. Prima etapă este condiționată de eliberarea celor 48 de ostatici rămași, luați în timpul bombardamentului din 7 octombrie 2023, dintre care se crede că 20 sunt în viață. În această etapă, Israelul ar trebui să elibereze 250 de palestinieni condamnați la închisoare pe viață și 1.700 de locuitori din Gaza arestați după 7 octombrie. De asemenea, asistența umanitară ar ajunge imediat la oamenii din Gaza.
În cea de-a doua etapă, Gaza ar fi guvernată de un organism temporar de tranziție, format dintr-un comitet tehnocratic și apolitic, compus din palestinieni și membri internaționali. Acest comitet ar fi supravegheat de un „consiliu de pace” condus de Donald Trump și alți șefi de stat, inclusiv fostul premier britanic Tony Blair. Acest consiliu ar supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza și dezvoltarea economică a acesteia. Membrii Hamas ar beneficia de amnistie dacă depun armele, dar nu vor mai putea participa la guvernarea Gazei. O nouă structură militară, denumită Forța Internațională de Stabilizare, va fi creată și dislocată în Fâșia Gaza, formată din parteneri arabi și internaționali. Retragerea completă a armatei israeliene va fi realizată ulterior, iar planul postbelic se va concentra pe redresarea economică a Gazei.
Diferențele față de planurile anterioare
Planul lui Trump include elemente similare cu cele ale acordurilor anterioare, cum ar fi retragerea Israelului și eliberarea prizonierilor, dar introduce și aspecte noi, precum crearea consiliului de pace și a Forței Internaționale de Stabilizare. Consiliul oferă o structură concretă pentru dezvoltarea Fâșiei Gaza, iar Forța Internațională de Stabilizare ar putea asigura o supraveghere militară pe termen lung. De asemenea, planul sugerează un orizont pe termen lung pentru autodeterminare și înființarea unui stat palestinian, un aspect care nu a fost abordat în propunerile anterioare.
Cine îi va reprezenta pe palestinieni?
Planul nu clarifică cine va reprezenta palestinienii, însă există indicii că Autoritatea Palestiniană ar putea avea un rol în viitorul Gazei ca „tehnocrați palestinieni”. Pasul nouă al planului sugerează că Autoritatea Palestiniană ar putea prelua un rol, dar fără a detalia ce implică programul de reformă necesar. De asemenea, forțele de poliție palestiniene ar putea fi instruite de Forța Internațională de Stabilizare. Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a opus ideii ca Autoritatea Palestiniană să guverneze Gaza după război, ceea ce ar putea constitui un obstacol major pentru implementarea planului.
Șansele de acceptare a planului
Există două obstacole principale pentru acceptarea planului. În Israel, Netanyahu va trebui să obțină aprobarea membrilor de extremă dreapta din guvernul său, care s-au opus oricărei soluții de pace care nu presupunea controlul total al Fâșiei Gaza de către Israel. Netanyahu este conștient că viitorul său politic depinde de menținerea acestor membri. Pentru Hamas, acceptarea planului ar însemna sfârșitul prezenței sale militare și politice în Gaza, ceea ce ar necesita o situație disperată pentru a fi de acord cu termenii acordului. Netanyahu ar putea susține planul lui Trump, având în vedere șansele reduse de realizare a acestuia.
