Strategia Guvernului pentru a obține aprobarea CE pentru un deficit de 8,4% în 2025
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seară, la Digi24, că pentru a convinge Comisia Europeană să accepte o țintă de deficit de 8,4% în 2025 pentru România, cel mai important aspect este comunicarea sinceră cu partenerii. Bolojan a subliniat că, odată ce îți asumi anumite măsuri, este esențial să le și implementezi, ceea ce generează încredere și predictibilitate.
„Unul din lucrurile importante în relaţiile cu partenerii, care includ creditorii, companiile de rating, Comisia Europeană, investitorii și cetățenii, este să încerci să fii credibil și să le spui oamenilor adevărul. Dacă poți să faci anumite lucruri, trebuie să ți le asumi și să le faci, iar dacă nu le poți face, este mai corect să explici de ce nu poți atinge aceste obiective”, a afirmat premierul.
Bolojan a menționat că, având în vedere că guvernul este la început de mandat, măsurile luate nu pot avea efecte imediate pentru tot anul. „Am luat măsuri care se aplică doar pe ultimele patru luni ale anului, iar unele dintre ele se vor aplica de la 1 ianuarie anul viitor, ceea ce face ca efectele pentru aceste luni să fie reduse sub 1% din Produsul Intern Brut”, a explicat el.
Pentru a obține aprobarea CE, Bolojan a precizat că a fost necesar să se clarifice realitățile bugetare și să se prezinte un plan de respectare a țintelor stabilite. „Acest lucru este un indicator de încredere pentru țara noastră, atât în fața cetățenilor, cât și în fața partenerilor noștri. Un grad de încredere mai ridicat înseamnă credite cu dobânzi mai scăzute și o apetență mai mare pentru investiții în România”, a adăugat premierul.
În ceea ce privește viitorul fiscal, Bolojan a afirmat că guvernul nu are în prezent discuții despre majorări de taxe în 2026. „Problema nu este creșterea de taxe, ci reducerea cheltuielilor. Măsurile luate până acum vor avea efecte și în 2026, iar impactul cumulativ ar trebui să fie de peste 2% din Produsul Intern Brut. Ne propunem ca anul viitor să avem un deficit cât mai aproape de 6%, deci sub 6,5%”, a concluzionat el, subliniind importanța stabilizării dobânzilor și creării de spații bugetare pentru proiecte de investiții în anul următor.
