Șapte din nouă „frontiere ale Pământului” au fost încălcate: oceanele se acidifiază
Nivelul acidităţii oceanelor a depăşit limita compatibilă cu ecosisteme stabile şi durabile, anunţă un institut de cercetare, concluzionând că şapte dintre cele nouă „limite planetare” au fost astfel depăşite. Conceptul de „limite planetare” a fost definit în 2009 de aproximativ 30 de cercetători, care estimau atunci că omenirea a depăşit cel puţin trei limite planetare.
De la acea vreme, bilanţurile anuale ale Institutului de Cercetare a Climei de la Potsdam (PIK) au relevat o degradare continuă, iar cel din 2025 arată că limita „acidificării oceanelor” a fost depăşită. „Oceanul este pe cale să se acidifice, să ameninţe viaţa marină şi să ne facă să intrăm în condiţii periculoase, printr-o tendinţă care se înrăutăţeşte în continuare”, spun cercetătorii.
Principala cauză a acidificării oceanelor este absorbţia dioxidului de carbon (CO2) emis prin combustia energiei fosile. Oceanele au absorbit aproximativ 30% din excesul de CO2 emis în atmosferă de combustia petrolului, gazelor naturale şi cărbunelui. Creşterea acidităţii, faţă de cifrele publicate anul trecut, este cauzată în parte de o îmbunătăţire a datelor şi de o revizuire a calculelor.
Celelalte şase praguri depăşite privesc modificările climatice (CO2 în atmosferă), integritatea biosferei (extincţia unor specii şi însuşirea resurselor de către omenire), folosirea solurilor (despădurirea), ciclul apei dulci (zone afectate de secetă sau inundaţii), ciclurile biogeochimice (adăugarea pesticidelor şi îngrăşămintelor) şi introducerea de entităţi noi în biosferă (plastice şi alte produse chimice industriale). Cele două limite planetare nedepăşite rămân aerosolii din atmosferă (poluarea aerului) şi nivelul de ozon din atmosferă.
Aciditatea se măsoară cu ajutorul pH-ului, iar referinţa acestei limite este concentraţia de aragonit, un mineral indispensabil vieţii coralilor şi animalelor marine cu cochilie. Limita a fost definită la 80% din concentraţia erei preindustriale, iar oceanele au coborât sub acest nivel. „PH-ul la suprafaţa oceanului a scăzut deja cu 0,1 de la începutul erei industriale, echivalentul unei creşteri cu 30-40% a acidităţii”, au relevat cercetătorii.
„Această modificare ameninţă organismele care formează cochilii sau schelete din carbonat de calciu, precum coralii, moluştele sau specii cruciale de plancton. Dispariţia treptată a acestor organisme poate perturba lanţul trofic”, îşi exprimă ei îngrijorarea.
Bilanţul a fost prezentat într-o videoconferinţă la New York, unde se desfăşoară Adunarea Generală a ONU. Directorul PIK, Johan Rockström, a comentat refuzul Statelor Unite de a recunoaşte urgenţa acţiunii împotriva modificărilor climatice, afirmând că Donald Trump nu are niciun om de ştiinţă credibil alături de el. „Avem nevoie ca guvernele să asculte ştiinţa”, a subliniat preşedintele columbian Juan Manuel Santos.
„Imaginaţi-vă că fiecare buget naţional, fiecare plan de securitate, fiecare acord comercial ar începe cu întrebarea: oare ne menţine asta în interiorul limitelor planetare? Aceasta este schimbarea de care avem nevoie”, a adăugat fosta preşedintă irlandeză Mary Robinson.
Oceanele, care acoperă 70% din suprafaţa planetei, reprezintă 97% din apa de pe Terra.
