Operațiunea „Samurai”: Planul Guvernului pentru reducerea datoriei publice
În planul Guvernului de a micșora datoria publică se află și operațiunea „samurai”. Executivul condus de Ilie Bolojan intenționează să rostogolească împrumuturile statului, având ca scop reducerea sumei de plată în următorii trei ani. La finele anului, Guvernul vrea să lanseze emisiuni și operațiuni de răscumpărare a obligațiunilor din euro în yeni, cu maturități mai lungi.
Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a avertizat că acest plan va avea consecințe negative asupra generațiilor viitoare, afirmând că, prin această strategie, Guvernul „doar va împinge datoria către generațiile viitoare, la dobânzi mari”. Cîțu a subliniat că aceasta nu este o mișcare optimă, deoarece nu reduce datoria, ci o amână, adăugând astfel mai multă povară financiară viitoarelor generații.
„Planul era să taie din deficit, să scadă deficitul ca să taie și datoria, ăla era planul optim. Este doar un paleativ, aruncăm problema generațiilor viitoare. Una era să rostogolești în 2021, când erau dobânzi de 2%, alta e la dobânzi de 8%. Se vor rostogoli la un cost mai mare”, a declarat Cîțu.
Acesta a subliniat că, deși au crescut taxele, deficitul nu va scădea anul viitor la ținta stabilită de 6%, din cauza scăderii creșterii economice. „Problema cea mai mare este că, deși au crescut taxele la începutul anului, nu s-a făcut nimic să scadă deficitul. Uitându-ne pentru 2026, este imposibil să credem că va putea scădea deficitul de la 8,6 – 8,4% la 6%, când n-a scăzut de la 8,6% la 7% în 2025 fără măsuri drastice”, a adăugat el.
Florin Cîțu a menționat că economia României s-a confruntat cu o scădere constantă, de la o creștere economică de 6% în 2021, la 0,8% anul trecut și la o estimare optimistă de 0,6% pentru acest an. „Când o economie scade, degeaba crești taxe, că nu mai ai de unde să colectezi”, a subliniat Cîțu. El a avertizat că România ar putea experimenta fenomenul de stagflație, subliniind că, în ciuda injecțiilor financiare de 159 de miliarde de lei în economie, nu se observă o creștere economică.
„Este complicat să înțeleg ce se întâmplă când ne anunță o rectificare negativă, dar vin cu un deficit mai mare. Nu este o rectificare negativă, când ai un deficit de la 7% la 8,5%. Ai crescut taxele și totuși crește deficitul. Economia României are nevoie de stimuli, nu de constrângeri”, a concluzionat Cîțu, anticipând o posibilă creștere a impozitelor în contextul apropiatelor alegeri.
